Guvernul si-a propus sa introduca in Romania, pana la sfarsitul anului, o tehnologie ultramoderna de acces fara fir la Internet, pentru "asigurarea comunicatiilor in zonele neacoperite, sarace si indepartate". Pentru asta avea nevoie de un spectru de frecvente radio in banda larga si a solicitat Societatii Nationale de Radiocomunicatii eliberarea frecventelor de 3.600-3.800 MHz, pe care aceasta noua tehnologie de acces la Internet – denumita WiMAX, un wireless mai dezvoltat – poate functiona cel mai bine. Numai ca problema de-abia de-aici incepe.
Cel care trebuie sa gestioneze implementarea acestei tehnologii, considerata de specialisti o superafacere, este seful Agentiei Nationale de Comunicatii (fosta ANRCTI), Dorin Liviu Nistoran, a carui neutralitate poate fi pusa la indoiala din cauza unei firme pe care o detine si care deruleaza afaceri legate de telecomunicatii: Televoice Grup. Aceasta companie este partenera cu gigantul Alcatel-Lucent, care deja a dezvoltat retele WiMAX in lume. Pentru a folosi frecventele pe care functioneaza aceasta tehnologie, companiile interesate vor trebui sa participe la licitatia organizata de ANRCTI. Liviu Nistoran va fi, in acest fel, si arbitru al pietei telecom, si participant la aceasta.
Pe licentele WiMAX se anunta o lupta acerba intre marii operatori de telefonie mobila sau fixa – Vodafone, Orange, Romtelecom etc., dar si a firmelor care vor furniza echipamentele necesare formarii retelelor de antene. Desi ne-a declarat ca nu este in incompatibilitate, Nistoran a precizat: "Sunt in negocieri avansate pentru vanzarea integrala a pachetului de actiuni din aceasta firma".
Cand a fost numit sef al autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI), Dorin Liviu Nistoran a renuntat la actiunile pe care le avea la firma NetCom, spunand ca e singura care il pune in incompatibilitate. Totusi a pastrat legaturile de afaceri cu aceasta firma: si-a cedat actiunile catre trei angajati ai sai din alte firme pe care le detine – Televoice Grup, la care Nistoran detine 98% din actiuni, si Digital Pro. Actionariatul NetCom arata acum astfel: Viorel Bituleanu – 2% (cum avea si inainte), George Lucian Vintilescu – 49% (este director de vanzari la firma Televoice), Roxana Toma – 46% (este angajata a lui Nistoran la firma Digital PRO) si Ciprian Constantin Iova – 3% (director executiv pe Europa de Est al firmei Evolio, care produce sisteme de navigatie si al carei unic distribuitor in Romania este compania Televoice).
Daca NetCom este o problema partial rezolvata, nu acelasi lucru se poate spune despre Televoice, unde Liviu Nistoran continua sa fie proprietar cu 98%. El sustine ca nu este vorba despre nici o incompatibilitate, "in nici un fel", si ne-a declarat: "Televoice nu este furnizor de servicii sau de retele de comunicatii electronice sau servicii postale si nici de echipament WiMAX". Cu toate acestea, firma Televoice se autodescrie pe propriul site drept "unul din leaderii pietei romanesti in domeniul distributiei de echipamente electronice si de telecomunicatii". Ceea ce il pune, teoretic, pe seful ANRCTI in pole-position pentru superafacerea WiMAX (un fel de wireless care acopera o suprafata cu raza de circa 60 km). Guvernul Romaniei si-a propus sa aduca tehnologia WiMAX si la noi in tara, pana la sfarsitul lui 2008, pentru "asigurarea comunicatiilor in zonele neacoperite, sarace si indepartate", pentru "reducerea decalajului digital existent intre mediul rural si mediul urban".
Pentru a-si indeplini obiectivul, Guvernul a dat in aceasta primavara o ordonanta de urgenta, OUG 18, prin care cerea Societatii Nationale de Radiocomunicatii (SNR) eliberarea spectrului de frecvente 3600-3800 MHz pentru "introducerea sistemelor de acces pe suport radio de banda larga". Pe frecventele 3600-3800 MHz a stabilit ANRCTI ca va functiona optim reteaua WiMAX. Ordonanta nu aminteste niciunde de WiMAX, s-a dovedit ca despre asta este vorba abia saptamana trecuta, cand SNR a anuntat ca va organiza, pe 8 octombrie, "o licitatie pentru achizitionarea de echipamente de comunicatii in valoare 19,39 milioane de euro in vederea eliberarii benzilor de frecventa de 3,6-3,76 GHz, care permit implementarea tehnologiei WiMAX in Romania".
Partenerul de afaceri potrivit
Legatura dintre omul de afaceri Nistoran si dezvoltarea acestei tehnologii vine mai ales prin aceasta firma, Televoice Grup, care are ca partener de afaceri, printre altii, gigantul Alcatel-Lucent, unul dintre cei mai mari jucatori de networking si telecomunicatii din lume si una dintre primele companii interesate de dezvoltarea conceptului WiMAX. Nistoran neaga acest parteneriat, desi – tot pe site-ul firmei Televoice – Alcatel-Lucent apare la categoria "Parteneri".
Alcatel-Lucent a dezvoltat deja retele WiMAX in mai multe state din SUA, Europa si Asia, ba a intrat si in Romania. La sfarsitul lunii decembrie 2007, Alcatel-Lucent a testat WiMAX la Timisoara: a facut prima demonstratie de WiMAX mobil, despre care reprezentantii companiei au afirmat atunci ca va fi "urmatoarea mare premiera dupa lansarea sistemului GSM de comunicatii mobile 3G. Aceasta noua tehnologie este considerata una de tip 4G".
Alcatel-Lucent a intrat in Romania in 1991, are acum in jur de 1000 de angajati si un important centru de cercetare-dezvoltare la Timisoara. Afacerea WiMAX este in plina dezvoltare in Romania, licente in banda 3400-3600 MHz avand deja cei doi principali operatori de telefonie mobila – Orange si Vodafone. Specialistii in telecomunicatii vad in implementarea acestei tehnologii si o sansa pentru Cosmote de a-si redresa pozitia pe piata. Chiar Liviu Nistoran ne-a spus ca Romtelecom – care detine Cosmote – a efectuat testari similare cu cei de la Alcatel-Lucent: "Asemenea experimentari cu echipamente in tehnologie WiMAX au mai fost facute si de alte companii – Alvarion, Orange, Romtelecom – in ultimii doi ani, in baza unor licente temporare, adica limitate in timp".
Guvernul Tariceanu, explicand in expunerea de motive a ordonantei ca urmeaza o sugestie a Uniunii Europene, a pus umarul la eliberarea spectrului de frecvente necesar functionarii WiMAX. La inceputul anului a emis Ordonanta de Urgenta 18/2008 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea utilizarii spectrului radio in banda de frecvente 3600-3800 MHz, cel necesar punerii WiMAX in functiune. In timpul dezbaterilor din Parlament pe tema acestui act normativ, au fost si voci care au contestat-o. Alexandru Athanasiu (PSD) a acuzat Guvernul ca "pe ultima suta de metri" vrea sa-si rezolve "niste probleme". "Prin OUG 18/2008 s-a urmarit crearea unui monopol privat pe aceste lungimi de unda radio", ne-a spus senatorul.
Un specialist in domeniu, deputatul armean Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor, ne-a explicat ca "frecventele de 3,6 GHz si 3,7 GHz au fost scoase la licitatie fara prea multa stiinta de carte, pentru ca nu exista la noi echipamentele necesare". Pambuccian afirma ca pentru WiMAX "a fost gandita frecventa de 3,5GHz", dar "in ultimul timp s-au gandit extensii pe frecvente mai inalte". Acest fapt va ridica probleme eventualilor operatori, este de parere specialistul: "Intr-o tehnologie celulara, dimensiunile ariei de acoperire sunt cu atat mai mici cu cat frecventa e mai inalta. Asta inseamna ca vor fi necesare mai multe antene, deci cheltuieli mai mari decat ar parea". In opinia lui Pambuccian, cei care vor fi interesati cu adevarat de WiMAX vor fi operatorii de telefonie mobila care vor sa-si dezvolte si telefonia fixa. "RDS, de exemplu, ar putea fi interesat de frecventele de 3,5-3,7, ca sa-si faca retea in zonele putin populate."
» Batalie apriga intre operatori
Pentru licitatia frecventelor necesare implementarii WiMAX, ofertantii trebuie sa depuna o garantie de participare in valoare de 162.000 euro, plus o garantie de buna executie de 5% din valoarea contractului. Urmatoarea etapa: ANRCTI va scoate la licitatie doua licente de utilizare a frecventelor radio, in benzile de 3600-3657 MHz, respectiv 3700-3757 MHz, in scopul furnizarii de retele publice de comunicatii electronice si de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si introducerii sistemelor BWA (Broadband Wireles Access – acces pe suport radio de banda larga). Sistemele BWA de tip WiMAX permit furnizarea de servicii de Internet la viteze ridicate, pe arii extinse, de pana la 50-65 de kilometri, prin tehnologii fara fir (wireless). Nistoran a numit, la inceputul acestei luni, comisia care va evalua ofertele.
Taxa de licenta a fost stabilita de Executiv la echivalentul in lei a 7,5 milioane de euro, iar participantii la aceasta licitatie vor depune o garantie de participare de 200.000 de euro. O a treia licenta va fi acordata SNR, operator care furnizeaza servicii de telecomunicatii sub brandul Radiocom. In acest caz, cuantumul taxei de licenta este egal cu echivalentul in lei a doua milioane de euro. Liviu Nistoran a estimat ca procesul de acordare a licentelor va fi incheiat pana la finele anului 2008.
Un studiu prezentat anul trecut de Ministerul Comunicatiilor arata ca, in Uniunea Europeana, 76% din licentele WiMax sunt eliberate pentru utilizare in banda 3,5 GHz, ca licentele regionale au fost acordate in UE in proportie de 78%, iar costul corespunzator obtinerii licentelor a fost de 268 milioane de dolari.
Presedintele fostului Inspectorat General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI, care s-a unit cu ANRCTI), Catalin Marinescu, declara, tot anul trecut, ca o serie de operatori deja isi anuntasera interesul pentru o licenta WiMAX – Romtelecom, Cosmote, Orange, Vodafone, RCS&RDS si UPC Romania.
Site-ul www.wimax.com, portalul liderilor comunitatii mondiale din domeniu, publica o lista a furnizorilor de service pentru WiMAX, printre care se numara si firme romanesti. Una dintre ele este Vodafone, dar apare si un joint-venture (Inquam Broadband GmbH) in care este si Omnia Holdings Limited, companie care controleaza retelele in banda larga ale Zapp-mobile din Romania. Inquam Broadband intentioneaza sa construiasca si sa foloseasca retele in banda larga in Europa, in cooperare cu companii partenere interesate.
Operatorii de telefonie mobila sau fixa din Romania si Bulgaria s-au plans de tacticile folosite de autoritati pentru a amana accesul la serviciile in banda larga, o tactica intalnita la fel de bine in toate tarile UE care si-au liberalizat piata comunicatiilor fixe, relateaza www.wimax.com. Interesul la nivel international fata de frecventele in banda larga si achizitiile in domeniu duc la eliminarea operatorilor regionali din pietele non-mobile, printre care se numara detinatorii operatorilor din Romania ai RCS&RDS si UPC, dar si compania greceasca OTE.
