» Astazi incepe faza finala a procesului dintre Romania si Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre din jurul Insulei serpilor, zona cu resurse uriase de hidrocarburi. O decizie in acest caz va fi data, cel mai probabil, abia la inceputul anului viitor.
» Specialistul moldovean in geopolitica Oleg Serebrian argumenteaza ca pretul eventualelor resurse de hidrocarburi sau piscicole din zona Insulei serpilor "este mai mic decat o relatie buna cu Ucraina, care este un jucator important in aceasta zona".
Procesul Romaniei cu Ucraina, derulat la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra, intra de astazi in faza finala a pledoariilor. Cu alte cuvinte, spatiul maritim din jurul Insulei serpilor, insula care apartine Ucrainei, urmeaza sa fie impartit sau nu intre Kiev si Bucuresti, in functie de decizia tribunalului international. Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Markyian Kulyk, a declarat ieri, intr-un interviu la Radio France Internationale ca este convins ca Ucraina va castiga procesul cu Romania. Mai mult, ambasadorul Kulyk a spus ca judecatorii Curtii de la Haga vor desena "o linie pe care ambele parti o vor accepta si veti vedea ca vor urma alte subiecte de discutie, probabil exista obiective care sa traverseze aceasta linie care intereseaza ambele state". In vreme ce autoritatile de la Kiev sunt optimiste in privinta castigarii procesului, Bucurestiul spera intr-o solutie "echitabila". Bogdan Aurescu, avocatul Romaniei la Curtea de la Haga, spune ca "termenii de castig si pierdere sunt nelalocul lor. Din perspectiva Romaniei, vom incerca sa convingem Curtea ca avem dreptul la cat mai mult din aceasta zona". Directorul Institutului Diplomatic Roman, Vlad Nistor, ne-a explicat ca, daca judecatorii de la Haga decid ca Insula serpilor "este locuita in mod real si permanent", acest lucru inseamna ca insula poate avea ape teritoriale, iar Ucraina poate exploata majoritatea resurselor de petrol si gaze. In schimb, in cazul in care Curtea de la Haga decide ca Insula serpilor este doar o stanca in Marea Neagra, atunci si Romania ar avea dreptul sa exploateze o parte din resursele de hidrocarburi. Cele doua tari au apelat la Curtea de la Haga pentru rezolvarea diferendului, in luna septembrie 2004, dupa ce, timp de sase ani, rundele de negocieri nu au dat nici un rezultat. Romania a semnat cu Ucraina, in 1997, un tratat politic de baza, necesar aderarii Romaniei la NATO, care prevedea ca, in cazul in care cele doua tari nu ajung la o solutie cu privire la delimitarea platoului continental, se poate recurge la Curtea de la Haga.
Directorul Institutului Diplomatic Roman adauga ca litigiul dintre cele doua tari are doua mize: "cea oficiala este delimitarea platoului continental, dar miza reala este eventuala existenta a resurselor". In apele teritoriale disputate de Romania si Ucraina se estimeaza ca exista resurse uriase de hidrocarburi: zece milioane de tone de petrol si circa un miliard de metri cubi de gaz. Cheia rezolvarii acestui diferend este statutul Insulei serpilor, care a apartinut Romaniei pana in 1948 si care a fost facuta ulterior cadou fostei URSS. Oleg Serebrian, specialist in geopolitica, ne-a explicat ca, "dupa cum decurge si din denumirea ei, este o insula aluvionara care are 18 hectare de platou, deci nu poate fi o stanca". Problema survine, in opinia expertului, in momentul in care discutam de viata si activitatea economica a Insulei serpilor, care a fost creata artificial de autoritatile ucrainene: "Nu exista apa potabila, caci cea din panza freatica este salcie".
Pe de alta parte, Oleg Serebrian sustine ca in zona disputata "in mod sigur au fost descoperite cateva depozite de petrol cu capacitate de pana la doua milioane de tone", insa cifrele uriase vehiculate pana acum sunt exagerate potrivit specialistului moldovean. In aceste conditii, Oleg Serebrian ridica problema costurilor mari ale exploatarii acestor resurse, care ar depasi beneficiile: "Daca este o cantitate mica de petrol, nu stiu in ce masura se poate extrage. In plus, zacamintele se afla in apropierea Deltei Dunarii, zona ecologica protejata, iar exploatarea lor, pe langa faptul ca ar presupune costuri foarte mari, ar afecta biosfera Deltei". Cu toate acestea, Oleg Serebrian spune ca pretul eventualelor resurse de hidrocarburi si al celor piscicole "este mai mic decat o relatie buna cu Ucraina, care este un jucator important in aceasta zona". La randul sau, directorul Institutului Diplomatic Roman socoteste ca tonul agresiv pe care Ucraina pare sa-l fi adoptat in ultima vreme cu privire la Rusia, precum si aparenta sa convertire spre democratie nu ar trebui sa conteze in ochii judecatorilor Curtii de la Haga. In schimb, Oleg Serebrian crede ca, oricare ar fi hotararea pe care o va lua Curtea de la Haga, aceasta ar afecta relatiile romano-ucrainene. Pe de alta parte, Vlad Nistor sustine ca, "in conditiile in care problema Bastroe s-a inghetat, exista elemente de tensiune mai importante decat delimitarea platoului continental intre cele doua tari, care tin de drepturile minoritatii romane in Ucraina".
» Insula Serpilor
Autoritatile de la Kiev au inceput o campanie constanta de colonizare a Insulei serpilor. In prezent locuiesc acolo circa o suta de persoane, majoritatea graniceri impreuna cu familiile lor. Pentru a demonstra ca insula are viata sociala, ucrainenii ar fi construit un debarcader pentru vapoare, o platforma pentru elicoptere si ar urma sa construiasca si un port maritim. In 2003 a fost deschisa o sucursala a bancii Aval, iar in 2007 a fost infiintat satul Belii (satul Alb), trecut si in registrul localitatilor ucrainene.
Printre "dotarile" insulei s-ar mai numara si o retea de telefonie mobila, televiziune prin satelit, o retea de internet, un muzeu al naturii, o biblioteca pentru graniceri. Apoi Ucraina a anuntat ca se vor infiinta pe insula o biserica ortodoxa, un complex de locuinte de patru etaje, un cinematograf, un restaurant, o sauna, o sala de fitness, o arena-amfiteatru ca in Grecia Antica, precum si un parc de distractii.
