» Directorii serviciilor secrete din Romania au salarii care i-ar face sa rada pe anumiti functionari publici din ministere. Cel mai bine platit este seful SPP, Lucian Pahontu, 3.500 de euro/luna. Cel mai prost platit este directorul SRI, George Maior, 1.330 de euro/luna.
» Specialistii sugereaza ca este periculos ca astfel de oameni sa fie prost platiti, deoarece "capitalul de informatii detinut de ei valoreaza enorm". In lipsa unei legi care sa reglementeze ce au voie sa faca aceste persoane dupa ce ies din sistem, in Romania a devenit o practica obisnuita ca mediul de afaceri sa-i momeasca cu bani.
Salariile sefilor celor sase servicii secrete din Romania sunt mari, daca le compari cu cel mediu pe economie. Ele sunt, insa, de doua-trei ori mai mici decat ale unor functionari publici, secretari de stat sau directori din ministere. Cel mai bine platit director de serviciu secret este Lucian Pahontu, seful Serviciului de Protectie si Paza (SPP). El a castigat in 2007 un salariu lunar de 3.554 de euro pe luna, in care au fost incluse si diurnele pentru deplasari in strainatate. Cel mai prost platit sef de serviciu secret este George Maior, directorul Serviciului Roman de Informatii (SRI), care a avut un salariu lunar de 1.331 de euro in 2007. Salariul sau este aproximativ jumatate din cel al adjunctilor, care, probabil datorita gradului de general, au bonificatii suplimentare. In comparatie, cel mai bine platit functionar public din Romania, secretarul de stat Catalin Doica de la Ministerul Economiei si Finantelor, a primit 9.480 de euro pe luna in 2007. Multi alti directori sau secretari de stat din ministere au castigat anul trecut venituri lunare de 6.000-7.000 de euro.
Desi nu cunoaste salariile sefilor de servicii secrete si nici macar legea dupa care acestea sunt acordate, senatorul PNL Radu Stroe, presedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, stie totusi ca lefurile directorilor serviciilor secrete "nu exceleaza, iar situatia nu este din cale afara de fericita". Referindu-se la SRI, Radu Stroe sustine ca personalul nu si-a primit nici macar unele drepturi compensatorii care i-au fost promise.
Mihai Razvan Ungureanu, seful Serviciului de Informatii Externe (SIE), a primit un salariu de 2.243 de euro, pentru mai putin de o luna cat a prins in 2007 la conducerea acestui serviciu. Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), generalul maior Marcel Opris, a avut un salariu lunar de 3.076 euro. Petru Albu, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, serviciul secret al Ministerului de Interne (fosta UM 0215), beneficiaza atat de salariu, cat si de pensia de militar, ceea ce i-a adus in 2007 un venit lunar de 3.074 euro. Singurul serviciu secret din Romania care isi tine ascunse salariile sefilor este cel al Armatei – Directia Generala de Informatii a Apararii (DGIA). Generalul Francisc Radici, seful DGIA cu rang de secretar de stat, nu are actualizata declaratia de avere.
Adjunctii sefilor serviciilor secrete au primit in 2007 salarii cuprinse intre 2.500 si 3.200 de euro pe luna, cel mai bine platiti fiind cei de la SIE.
Sa platesti prost un sef de serviciu secret poate fi periculos in timpul mandatului acestuia (au existat in istorie cazuri de sefi ai CIA sau MI6 care au trecut la KGB pentru bani mai multi), dar mai ales dupa ce acesta iese din sistem. Catalin Harnagea, fost director al SIE in perioada 1997-2001, spune ca "un sef de serviciu de informatii are o expertiza dupa ce iese din functie", explicand ca "multi sunt interesati sa aiba aceste expertize". Fostul sef al spionajului autohton marturiseste voalat ca in aceste domenii exista o serie de tentatii: "E periculos fiindca unii vor de la conducatorii acestor institutii si informatii nepublice. si aici putem avea un efect de necontrolat din partea unor asemenea persoane care cunosc foarte multe, dar sunt lasate de izbeliste". De altfel, multe anchete de presa au dezvaluit ca in Romania a ajuns o practica obisnita a oamenilor de afaceri sa se inconjoare de foste personaje-cheie din lumea serviciilor secrete, tocmai pentru a beneficia de informatiile lor. Istoricul Cristian Troncota, profesor la Academia Nationala de Informatii, care-i pregateste pe viitorii agenti ai serviciilor, recunoaste ca principalul beneficiu in a lucra pentru o agentie secreta nu este salariul, ci accesul la informatii: "Capitalul de informatii acumulat in acest domeniu valoreaza enorm. Daca stii cum sa-l valorifici in avantajul tau, fara sa deranjezi institutia si autoritatile statului, foarte bine. Cand ajung la maturitate, cam asta fac toti (angajatii serviciilor – n. red.)".
Cristian Troncota crede ca salariile mici ale liderilor serviciilor secrete din Romania, sunt cauzate de existenta a nu mai putin de sase servicii secrete: "Daca tii un aparat-monstru, normal ca nu poti plati profesionistii cum trebuie. Imparti saracia si nevoile". O alta explicatie este ca spionajul romanesc nu se compara cu cel al marilor puteri, care face si desface guverne sau aranjeaza lovituri de stat: "In lumea serviciilor secrete e ca la fotbal. Jucatorii din divizia C castiga mult mai putin decat cei din Liga I, care joaca cu campionii", spune Troncota.
CIA si MI6
Salariile sefilor de mari servicii secrete nu sunt exorbitante. Michael V. Hayden, seful CIA, serviciul de spionaj american, avea in 2006 un salariu lunar de 9.725 euro pe luna, conform Washington Post. In comparatie, pensia de general de aviatie pe care ar fi putut-o primi daca refuza sefia CIA i-ar fi adus cu aproape 2.000 de euro pe luna mai mult. Britanicii isi platesc mult mai bine spionii. Richard Dearlove, fost sef al MI 6, putea primi un salariu lunar de maximum 17.000 de euro pe luna in 1999, conform The Guardian. Cristian Troncota sustine ca salariul fostei sefe a MI5 (serviciul intern de informatii al Angliei) Stella Remington era de aproximativ 16.000 de euro lunar. Chiar si dupa ce ies din functie, acesti oameni nu sunt lasati de capul lor.
"In multe servicii exista obiceiul ca acestia sa fie folositi si platiti, chiar dupa ce parasesc postul", ne-a explicat Catalin Harnagea. De asemenea, exista legi care le interzic sa intre in afaceri, consultanta sau politica imediat dupa ce ies din lumea spionajului, pentru ca detin informatii care pot dauna statului. In Romania nu exista asa ceva. Catalin Harnagea a propus o astfel de lege in 1999, dar parlamentarii nu au fost de acord.
