Cel putin 200 de persoane din toata tara au cumparat bilete de avion procurate prin frauda online de catre reteaua de hackeri descoprita la Slobozia. Cele mai multe bilete au fost emise de catre companii aeriene low-cost, dar si operatori cu traditie, precum KLM sau Air France, care au transportat multi dintre beneficiarii serviciilor acestor pirati online.
Cinci barbati, patru din Slobozia si unul cu domiciliul in Bucuresti, au fost arestati zilele trecute tot pentru frauda informatica. Insa, spre deosebire de mult mai mediatizatul caz de la Valcea, in care au fost implicati 34 de raufacatori ce se ocupau cu organizarea licitatiilor false pe internet, hackerii din Slobozia au intrat pe un segment mult mai select. Ei s-au specializat in procurarea biletelor de avion pe care le plateau cu bani sustrasi din conturile online ale unor cetateni straini si le revindeau apoi, la preturi mult mai mici, romanilor dornici de calatorii la sfert de pret.
Tarif maxim: 80 de euro
Procedeul nu este nici pe departe atat de complicat cum ne-am inchipui, a explicat Ionut Spiridon, procuror pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DIICOT, biroul teritorial Ialomita. Companiile aeriene nu au nimic impotriva faptului ca biletul de avion sa fie platit de o alta persoana decat cea care va urca de fapt in avion. Astfel, cu ajutorul datelor de identitate ale unor cetateni straini, procurate cel mai adesea prin clasicele atacuri de phishing, hackerii cumparau bilete de avion pe care le plateau din conturile pagubitilor, la tariful real solicitat de operatorii aviatici. Rezervarea se facea insa pe numele unor romani care se bucurau ca tinerii reusesc sa le faca rost rapid de bilete, la preturi ce ajungeau chiar si la un sfert din tariful perceput de companiile aeriene. "Hackerii nu cereau mai mult de 50-80 de euro pe bilet, aceasta suma reprezentand de fapt profitul lor, iar vestea ca exista aceasta posibilitate s-a intins repede in oras si in afara lui", a mai adaugat Spiridon.
Pagubitii, in exclusivitate cetateni straini
Paguba este estimata, la prima vedere, la aproximativ 500.000 de euro (ceea ce ar insemna cateva mii de bilete procurate in acest fel, potrivit calculelor noastre). "Trebuie sa precizam ca operatorii aerieni nu au fost prejudiciati in nici un fel, biletele fiind platite la tarifele percepute de ei, dar din banii unor cetateni care nu stiau nimic de acest lucru, spune procurorul Spiridon. Ei sunt adevaratii pagubiti. si este vorba in exclusivitate de cetateni straini. Aceasta, poate si pentru ca romanii sunt inca foarte prudenti atunci cand isi furnizeaza datele de identitate sau numarul de cont si parolele pe internet, spre deosebire de cetatenii straini, care nu sunt neaparat mai naivi, ci cad in plasa mult mai usor intrucat operatiunile de acest fel fac parte din rutina lor zilnica si nu mai sesizeaza micile diferente dintre un site real si unul clonat, ei fiind obisnuiti sa isi furnizeze destul de des datele personale pe internet."
Or, in zilele noastre, aceste date reprezinta o marfa foarte cautata pe piata neagra, numai obtinerea si tranzactionarea fiecarui set de parole reprezentand o preocupare cu beneficii ce pot fi transformate imediat in bani lichizi. "Nu avem nici o informatie ca aceste parole ar fi fost furnizate de cineva din interiorul companiilor aeriene sau de turism, iar obtinerea lor nu este nici pe departe o achizitie scumpa, spun procurorii. Sigur, implica anumite riscuri – unele parole pot fi bune, altele nu."
Mai sunt si altii suspectati
La prinderea celor cinci tineri au participat nu mai putin de 37 de politisti care, in urma unor informatii primite inca de la inceputul anului 2007, au studiat modul de actiune al grupului. Procurorii spun ca cei arestati sunt doar acei membri ai retelei carora le-a putut fi probata vinovatia. "Nu sunt insa si singurii monitorizati", a declarat Marian Dima, procuror-sef. Dar este primul caz de criminalitate informatica cu care s-au confruntat politistii de aici si pe care il instrumenteaza procuratura din Ialomita (de unde, poate, si perioada destul de lunga de investigare).
Interes financiar, dar si mult teribilism
Actiunea a capatat notorietate mai mult din cauza statutului social al unuia dintre membrii grupului, Mihai Pasla, care este fiul directorului filialei BRD din oras, iar mama sa este un cunoscut medic stomatolog din Slobozia. "Nu este nici pe departe conducatorul retelei, asa cum s-a spus, afirma Dima. Noi, romanii, suntem tributari ideii de ierarhie in interiorul grupurilor infractionale, insa in aceste cazuri ea nu se prea aplica, fiecare dintre cei implicati fiind specializat pe o anumita sectiune informatica. Iar in cazul lui Pasla este vorba si despre mult teribilism, mai degraba, decat de interesul strict financiar. Sigur, niciodata nu strica sa ai ceva mai mult in buzunar."
Lui Mihai Pasla i s-au mai alaturat vreo doi-trei fosti colegi de liceu, iar unii cunoscuti spun ca toti acestia, care au devenit intre timp "genii informatice", nu se numarau printre cei mai isteti elevi din clasa. Ba dimpotriva. Sunt si voci care spun ca titulatura ce li s-a conferit, aceea de "hackeri", este cu totul nemeritata, intrucat asa se numeste persoana care sparge un computer, o retea de computere ori un site si se opreste aici, considerand ca si-a dovedit in acest fel priceperea. Cu alte cuvinte, un hacker are intr-adevar cunostinte foarte vaste de informatica (fiind si foarte greu de prins), pe cand toti cei care au cazut in plasa politistilor, din cauza beneficiilor materiale pe care le-au sustras, nu sunt decat niste escroci.
"Nu stiau ce fac!"
Sigur, s-a creat ceva valva in oras, insa nici unul dintre cei arestati nu a recunoscut ca ar fi facut ceva rau. Din cei cinci, trei au ales sa nu comenteze in nici un fel ce s-a intamplat, in timp ce alti doi sustin ca "nu stiau ce fac", ca au fost simpli intermediari in ceva despre care nu au avut nici o banuiala ca ar fi fost ilegal. "Este alegerea lor si noi trebuie sa respectam prezumtia de nevinovatie", explica Dima. "Vom vedea pe parcurs ce se va mai intampla si ce va decide instanta de judecata."
"Gasca" din Slobozia, mai prudenta decat cea din Valcea
Interesant este insa altceva: fata de cei din Valcea, membrii retelei din Slobozia s-au dovedit a fi mult mai prudenti in desfasurarea afacerii pe care au pus-o pe picioare. Chiar daca s-a dovedit ca s-au ocupat si cu organizarea de licitatii false pe internet, acest lucru s-a intamplat sporadic. "Este adevarat, licitatiile false sunt mult mai profitabile, dar si mult mai riscante", explica Spiridon. Ei au mers pe varianta obtinerii unor beneficii mai mici, dar mai greu de depistat, totul realizandu-se prin atacuri si foloase indirecte. In plus, spre deosebire de grupul din Valcea, ai carui membri si-au cumparat cu banii obtinuti in acest mod tot felul de bunuri de lux, de la masini pana la vile, slobozenii au preferat sa nu-si afiseze castigurile si sa reinvesteasca banii in alte afaceri si firme pe care le aveau. Asa ca vor ajunge sa fie cercetati si pentru spalare de bani. Pedepsa maxima, in toate aceste cazuri, este inchisoarea pe 20 de ani.
Plimbaretii nu raspund penal
Cat despre cei care au cumparat biletele, daca se dovedeste faptul ca nu a fost vorba decat despre evenimente izolate, fara suspiciune de tainuire sau intermediere a vanzarilor de bilete, ei nu au cum sa raspunda penal (chiar daca unii stiau ce se intampla, fata de altii care erau de buna-credinta).
» Prea multi romani plimbati pe bani straini
Cu toate ca asa-numitii hackeri din Slobozia au fost mult mai prudenti decat membrii celorlalte retele de infractori online descoperite in ultimul timp in Romania, iata ca si ei au fost prinsi. Procurorii nu au dorit insa sa dea detalii referitor la modul cum au aflat despre activitatea desfasurata, afirmand doar ca s-au sesizat din oficiu.
Putem face doar supozitii. Poate ca si companiile aeriene, printre care s-au numarat companiile low-cost MyAir, Wizzair, Jet Air, EasyJet sau operatori de linie, precum KLM, Air France, Malev, CSA, Aegean sau Olimpic, au observat ca au avioane pline cu romani pentru plimbarea carora au platit o gramada de cetateni americani sau alte natii mai bogate. Sau poate ca nu ar trebui scapata din vedere ingrijorarea companiilor de turism sau a agentilor de ticketing atunci cand au constatat ca numarul clientilor care le treceau pragul regulat a inceput sa se reduca, desi numarul calatoriilor a ramas constant sau chiar, probabil, a crescut.
