» Intr-un interviu acordat "Romaniei libere" bancherul Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al Unicredit Tiriac Bank, considera ca intentia bancii centrale de a impune noi restrictii creditarii are logica ei, dar este excesiv de birocratica, observa o blocare temporara a pietei imobiliare si le recomanda actionarilor minoritari sa aiba rabdare deoarece valoarea detinerilor lor creste in urma dezvoltarii bancii.
RL: Tema de discutie a verii este intentia bancii centrale de a impune noi restrictii pentru creditare. Ce implicatii ar putea avea asupra clientilor?
Dan Pascariu: Este o birocratie in plus si apoi pot fi penalizati foarte multi oameni care din momentul la care era situatia descrisa in acea declaratie fiscala au putut sa promoveze, li s-a marit salariul substantial, vor lua credite mai putine, de valori mai mici. Este o noua masura administrativa. Este clar ca vor exista restrictii suplimentare pentru contractarea imprumuturilor, dar ele trebuie facute mai transparent si mai inteligent.
» Cum ar fi trebuit sa apara restrictiile, daca era nevoie?
Banca centrala ar fi putut veni cu o chestiune mai simpla: sa interzica acordarea de credite in valuta. Asta e una dintre temele pe care le-am discutat noi cu banca centrala. Sigur, daca se poate, noi am propus acest lucru.
» Nu cumva este o prudenta excesiva?
Creditul nu e o marfa care se vinde pe galantar, el nu este nici un produs discretionar. Acordarea unui credit depinde de o multime de criterii. Noua, la Unicredit, ni se pare extrem de riscant sa acordam credite in asa-numitele valute exotice.
» De ce nu? In fond, sunt creditele cele mai ieftine in acest moment.
Deoarece cursul de schimb o poate lua razna. Cine-si inchipuia acum un an ca vom vedea un curs euro-dolar de 1,60?
» Pot fi bancile romanesti afectate de criza financiara?
Aproape 90% din banci sunt detinute de institutii financiare mari, iar celelalte au suficiente lichiditati. In general, este de remarcat faptul ca bancile europene au traversat mai bine criza financiara actua-la. A fost o criza de incredere care a generat o criza de lichiditati. Bancile centrale au fost astfel obligate sa pompeze bani, lichiditati. In acest moment, criza a inceput sa se estompeze, deoarece bancile centrale, in special Banca Centrala Europeana si Federal Reserve, au reactionat suficient de rapid. S-a salvat sistemul. Majoritatea creditelor neperformante au fost devoalate, bancile si-au anuntat pierderile de active, dar acestea sunt, de fapt, pierderi temporare, atunci cand exista garantii care pot fi valorificate. Sigur ca in timp aceste pierderi se diminueaza. Toate sunt informatii publice, fac o marcare in piata a valorii activelor. Se poate spune ca tot ceea ce era mai greu a trecut.
» In Europa.
Si in America. Sigur ca vor mai aparea banci care vor anunta pierderi. Merrill Linch acum a anuntat pentru trimestrul doi o pierdere de vreo 4,5 miliarde dolari, dar Citi a surprins piata prin profit. Situatia este inca in flux, insa raul cel mare a trecut. Sunt, probabil, banci slabite care vor deveni tinte de preluare. Bancile europene n-au fost atat de atinse, fiindca ele sunt, de regula, banci comerciale, au componente relativ mici de investitii, cu exceptia UBS, care, de altfel, a avut cea mai mare pierdere, si Deutsche Bank, intr-o anumita masura. Cele care au avut de suferit au fost bancile de investitii pure sau cele atasate unor banci comerciale. Citi a avut pierderi de la banca de investitii, nu de la banca comerciala. In general, nu au fost afectate bancile comerciale, ci casele de investitii.
» Romania a fost sau risca sa fie afectata de aceasta criza?
Romania este insulara, nu a fost in mod direct afectata de criza, dar a simtit-o prin cresterea costului banilor, pentru ca banii sunt mai putini si atunci si bancile-mama au fost afectate si, la randul lor, refinanteaza la un cost mai mare subsidiarele din Romania. Apoi, Romania a fost afectata prin inasprirea conditiilor de acordare a creditelor.
Costurile lichiditatilor au crescut, deoarece banii pentru refinantare s-au imputinat, ceea ce a dus la o marire a dobanzilor. In plus, au devenit mai restrictive conditiile de acordare a creditelor. Practic, toate bancile au introus noi standarde in acordarea creditelor.
» Si atunci ce sens au noile restrictii pe care vrea sa le introduca banca centrala?
Banca centrala a ajuns la concluzia ca totusi nu-i suficient pentru tintele sale de politica monetara.
» N-ar frana cresterea economica? Se vede ca ea depinde in mare parte de consum, ca in orice economie de piata, de altfel.
Depinde unde se duc banii. Daca banii astia se duc in achizitii de investitii, atunci sigur ca ar bloca o crestere. Daca banii imprumutati se duc doar pe consum, sigur ca efectul este mult mai mic. E greu de spus unde se duc banii astia. Foarte mare parte se duc pe achizitii de bunuri de consum, care in mare parte sunt de import. Atunci banca centrala loveste doi iepuri: si reducerea deficitului comercial, si diminuarea creditului in valuta. Are o logica ce vrea banca centrala. Dar in acelasi timp sunt in creditele de consum si imprumuturi cu ipoteca deghizate in credite de consum. Creditele cu ipoteca sunt pentru dezvoltare, pentru avans, pentru reamenajarea casei sau cumpararea unei locuinte.
» Creditul ipotecar da motive de ingrijorare?
Nu. In Romania creditele ipotecare au un nivel extrem de jos, ele reprezinta mai putin de 4% din Produsul Intern Brut (PIB), in timp ce in tari din Europa Centrala – Ungaria Cehia – el depaseste 12% din economie. Are unde sa creasca. In plus, aici ai o garantie, un imobil. Care atunci cand a fost luat in garantie a fost evaluat la o valoare mai mare decat creditul care a fost acordat. si, chiar daca este in euro, este acordat pe termen lung si nu e riscant, fiindca noi in urmatorii sase-sapte ani tot vom trece la euro. Eu nu sunt deloc ingrijorat in ceea ce priveste creditul ipotecar.
» Dar restrictiile puse la cale de banca centrala l-ar incetini?
Sigur ca va fi incetinit daca banca centrala impune restrictii aici. si partea asta poate sa afecteze si cresterea economica. Constructiile par un domeniu in mare expansiune. Bancherii romani au deci o garantie ca in acest domeniu va urma o crestere a creditarii.
» Ca bancher observati ce se intampla acum pe piata imobiliara?
Problema momentului e aceea ca piata imobiliara e blocata din cauza asteptarii ca vor scadea preturile. Ceea ce va fi de urmarit. Adevarul este ca locuintele vechi erau mult mai scumpe decat cele noi. Pana acum doua-trei luni vedeam oferte de locuinte in Bucuresti, in Colentina, cu 2.000 de euro pe metrul patrat, la un apartament de doua camere, in timp ce dezvoltatorii noilor proiecte de locuinte cer 1.300 euro pe metrul patrat. N-are nici o logica aceasta diferenta. Din pacate, asta afecteaza si vanzarile noilor locuinte, iar preturile au inceput deja sa scada.
Exista insa o limita a acestei scaderi, deoarece si investitia imobiliara este o afacere si sa vinzi acum cu un pret mai mic de 1.300 euro pe metru patrat o locuinta noua e absurd, nu-ti acoperi costurile. Terenul e foarte scump. Fierul s-a dublat, aproape s-a triplat in ultimii doi ani, cimentul s-a scumpit semnificativ. In general, materialele de constructii s-au scumpit, astfel incat nu cred ca va scadea pretul sub 1.300 euro pe metru patrat.
» Sunt riscante cumpararile de locuinte direct de pe planseta?
Au fost relativ putini dezvoltatori, vreo doi-trei care nu si-au respectat promisiunile, dar ei sunt foarte putini, ii numeri pe degetele de la o mana. Oamenii asteapta sa vada ce se intampla. Sunt destul de putini cei care cumpara o locuinta din stadiul de planseta, ca sa zic asa, deoarece sunt riscuri. Unii n-au obtinut autorizatii de constructie, altii nu au primit alte avize si atunci nu mai are sens intreaga dezvoltare.
asta-i motivul pentru care in urmatorii doi-trei ani oferta va ramane mai mica decat cererea. Asta se vede din faptul ca destul de putine proiecte imobiliare au primit si avizele, si finantarea. Putine sunt dincolo de stadiul de planseta. In momentul de fata, analizele noastre indica o nevoie de locuinte in Bucuresti de aproximativ 120.000-140.000 de unitati locative. Calculele tin cont de media europeana.
Totusi, aceleasi analize arata ca cererea solvabila – cei care pot avea acces la creditele necesare cumpararii acestor locuinte – este de cateva ori mai mica.
» Cat de mica?
Se situeaza undeva la cateva zeci de mii. Se livreaza undeva intre cinci si sapte mii de locuinte. Dar piata imobiliara se va stabiliza si isi va da drumul.
» Se vorbeste mult de lipsa de transparenta a bancilor, de faptul ca acestea cer comisioane ascunse. Chiar Unicredit e investigata in Italia, impreuna cu alte trei banci, in aceasta chestiune.
N-am nici un fel de apasare in aceasta chestiune. In ce priveste banca noastra, atunci cand se incheie un contract de creditare, comisionale apar foarte clar. Faptul ca oamenii nu le dau atentie sau nu le inteleg este o alta chestiune. Sunt foarte multi care semneaza fara sa stie ce. Dar acest lucru nu este limitat la Romania. Tin minte ca ieri citeam un articol, pe care vi-l recomand, din International Herald Tribune, in care se vorbea de acelasi aspect. Spune ca oamenii nu au inteles termenii bancari care avertizau ca nu puteau face fata acelui credit. Lucrurile stau la fel si in Romania, si in restul lumii; majoritatea nu inteleg termenii unui contract de creditare.
» Poate ca este un limbaj cifrat, prea tehnic si ar trebui tradus, scris clar, astfel incat clientela sa-l inteleaga.
Un contract de creditare nu poate fi tradus pentru profani, pe baza lui ajungi in instanta si acolo fiecare virgula costa. El este scris, ca orice document juridic, intr-un limbaj conceptual specific domeniului. Clientii trebuie sa faca efortul de a intelege, ceea ce nu este, de altfel, foarte complicat, nu cere o cunoastere de tehnician. Cei mai multi citesc si pricep ce au semnat. Te rog sa-ti pui palaria deponentului. Nu vrei ca banca sa-ti protejeze economiile?
» Sunteti nemilos cu oamenii care cer credite.
Suntem prudenti, deoarece noi avem responsabilitati, in principal, fata de cei carora le gestionam banii, fata de deponenti. Atunci cand va depuneti economiile in banca, presupun ca nu vreti ca banca sa vi le risipeasca. Principala mea grija si obligatie e fata de deponenti si fata de actionari. Ma gandesc la actionari si la deponenti. Daca banca, Doamne fereste, da faliment, primul caruia trebuie sa-i dau banii e deponentul, apoi vine pe lista actionarul. Ma gandesc la clientul care imi aduce banii. Cel care vine si ia credit imi aduce profit. Incerc sa fiu cat mai echilibrat posibil. Dar am niste limite, nu de transparenta. Limite in a-i explica fiecare paragraf. Eu nu pot sa fac asta cand dau credite standardizate, in masa. Este obligatia lui. Daca el crede ca nu este suficient protejat, sa-si ia un consilier, un avocat. Sigur ca sunt niste oameni care se simt pacaliti, dar se intampla asta pentru ca nu acorda atentie si multi cred ca un credit este ca orice marfa din galantar. Te duci, ai platit-o, o bagi in priza sa verifici daca functioneaza, in rest nu te intereseaza. La credit sunt atasate niste conditii. La televizor nu te gandesti ca o sa trebuiasca sa dai bani si pe curent. si totusi multi oameni fac fata diverselor majorari de dobanzi.
Asta este lumea in care traim: volatila. Daca vrei dobanda fixa, poti lua credit, dar e mai scump.
» De ce?
Eu pun o dobanda mare ca sa ma asigur. Daca fixez o dobanda mica, astfel incat sa-ti convina, ce fac peste un an, cand dobanda pietei se mareste? Cum s-a intamplat, cum o sa se intample si la euro. Cine suporta diferenta? In nici un caz banca, pentru ca eu nu mai pot sa dau banii deponentilor. Asta se intampla peste tot in lume, costul este impartit cu clientii.
» De ce aveti planurile acestea de-a dreptul agresive de crestere a activitatii?
Pentru ca vrem sa profitam de cresterea pietei romanesti. Ne dezvoltam. Acesta este momentul de devoltare a creditului de retail in Romania. Va mai dura doi-trei ani, dupa care se asaza, va incetini ritmul de crestere. Deocamdata Romania este subbancarizata. Desi Unicredit este in primele trei banci din Europa, aici nu suntem suficient de dezvoltati. 300 de unitati e o cifra rezonabila. Avem o retea de 180-185 de unitati bancare. O sa ajungem in total la vreo 430 de unitati. Credem ca este o expansiune mai mult decat rezonabila pentru strategia noastra.
O actiune Unicredit Tiriac Bank valoreaza 32 de euro
» Prin preluarea Bancii Ion Tiriac, Unicredit a mostenit un grup de mici actionari care considera acum ca sunt captivi. Ei nu au vandut pentru ca au considerat ca oferta subevalua actiunile si se asteptau la o noua oferta.
Bank Austria Creditanstaldt a cumparat de la domnul Ion Tiriac pachetul de control al Bancii Ion Tiriac. N-a avut nici o legatura cu actionarii minoritari. Nu le-a facut nici o oferta. Daca au existat oferte facute actionarilor minoritari, astea au venit din partea domnului Tiriac sau ale firmelor care il reprezinta.
» Ce sanse are un actionar minoritar, nemultumit de faptul ca nu primeste dividende, sa-si valorifice detinerea?
Aceasta este o societate inchisa din punct de vedere juridic. Intr-o societate inchisa actiunile pot fi vandute totusi in conditiile in care exista cumparatori. In acest moment, actionarul principal, Bank Austria Creditanstaldt, nu are nici o intentie de a face vreo oferta de cumparare. Nu s-au platit dividende deoarece banca se gaseste intr-un proces de expansiune. Are un plan de a deschide cate 100 de sucursale in urmatorii trei ani. Pentru asta este nevoie de bani. Ar fi absurd sa dai dividende pentru a majora apoi capitalul. asta e motivul pentru care, atat timp cat exista acest proces de expansiune, banca nu va da dividende. Faptul ca nu au primit actiuni suplimentare nu inseamna absolut nimic, pentru ca valoarea actiunii creste incontinuu. Ea este capitalizata in rezerve. Banca face profit. Ce solutii are? Sa-l dea sub forma de dividende sau sa-l capitalizeze. O parte din acest capital se va duce in expansiune, ceea ce nu face altceva decat sa creasca valoarea bancii. Valoarea actiunii pe care o are creste oricum.
» Ce valoare are o actiune acum?
S-au facut doua evaluari, una la fuziune, cand era in jur de 25 euro, si la un an si ceva o noua evaluare ulteriora, cand actiunea depasise 32 euro. Au fost reevaluate la mijlocul lunii iunie anul trecut. Pentru cei care au vrut sa iasa a fost 115 lei, suma echivalenta cu 32 euro. Valoarea actiunii creste continuu. Banca a avut si are profituri, trebuie doar sa aiba rabdare. Eu chiar le-am spus in Adunarea Generala: "Uite, asta e valoarea unei actiuni in acceptiunea evaluatorului, n-aveti de ce sa vindeti". Sigur, piata e cea care stabileste in ultima instanta pretul.
» Exista vreo sansa ca banca sa se listeze la Bursa din Bucuresti, astfel incat actionarii sa poata vinde pe o piata?
Mi-e greu sa spun care este intentia Creditanstaldt.
