Cinci oameni si-au pierdut viata in acest weekend, luati de ape sau gasiti morti in casele peste care s-au prabusit maluri de pamant. Cateva mii de persoane au fost evacuate din calea apelor. Locuitorii din Pascani, Radauti, Iasi si Neamt au fugit de viiturile de pe Siret si Prut. Hidrologii mentin codul rosu pana astazi, la ora 16.00, pentru raurile Tisa, cursul inferior al Sucevei, cursul superior si mijlociu al Siretului si pentru Prut.
Epoca inundatiilor, care a cuprins Romania cu patru ani in urma, are sanse sa continue cel putin cinci ani, pentru ca planul de combatere a dezastrelor a inceput sa fie pus pe hartie abia anul acesta. "Strategia pentru combaterea inundatiilor este un proiect PHARE care va acoperi toata Romania. Avem proiecte in derulare, se lucreaza la planuri cadastrale si modele matematice pentru toate cursurile de apa", spune Marius Postelnicescu, directorul Administratiei Apelor Romane. Cat mai trebuie asteptat pana strategia va ajunge in teren, in calea puhoaielor, ne-a explicat Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie: "Termenul impus de UE este 2013, pentru lucrarile care sa previna inundatiile. Lucrarile sunt in faza incipienta".
Pana la realizarea acestor strategii, pe teren Ministerul de Interne se balbaie. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a intervenit in localitatile inundate din judetul Suceava cu numai trei barci, "pentru ca au fost suficiente", "iar de elicoptere nu a fost nevoie", afirma Alin Maghiar, purtator de cuvant. Oamenii din satele inundate nu au fost evacuati din timp pentru ca nu a existat un pericol iminent, considera acesta. Astfel au interpretat autoritatile codul rosu de avertizare.
Specialistii in hidrologie sunt de parere ca inundatiile de anul acesta trebuie puse mai degraba pe seama naturii care s-a dezlantuit cum nu a mai facut-o de zeci de ani, decat pe umerii neputinciosi ai autoritatilor nepregatite. Daca in 1969, in amonte de Bacau s-a inregistrat un debit istoric de 1.354 metri cubi pe secunda, in decurs de doua zile recordul a fost depasit de doua ori: mai intai Siretul s-a umflat la 1.640 mc/s, apoi la 1946 mc/s. Primul record are probabilitatea de a se produce o data la 100 de ani, cel de-al doilea o data la 500 de ani. "Ne trezim cu debite pe care nu le-am mai cunoscut niciodata. Poti avea lucrari de amenajare facute oricum, nu poti preveni asa ceva", spune Madalin Mihailovici, fost director al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR). De aceeasi parere este si Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA): "E greu sa prevezi asa ceva. Nicaieri in lume nu pot fi preluate asemenea viituri in totalitate, iar la Suceava nu se poate construi un dig din pereti de beton, inalt de 25 de metri, ca pentru dezastrele din Bangladesh".
Totusi, daca nu in totalitate, macar partial, o astfel de viitura monstru ar fi putut fi imblanzita. "Toate aceste zone au prevazute, inca din anii ‘80, lacuri de acumulare pentru combaterea inundatiilor. Ele au ramas nerealizate. Avem inundatii pentru ca nu s-au facut lucrarile necesare. Inundatiile nu se rezolva cu diguri si suprainaltari de moment, ci cu lacuri de acumulare, care sa retina macar varfurile de viitura", ne-a explicat un fost inginer hidrolog, care a lucrat timp de 30 de ani chiar in bazinul hidrografic al Siretului, raul care acum a inecat Suceava. La Pascani, spune sursa noastra, s-ar afla un lac de acumulare care, daca ar fi fost golit, ar fi putut prelua o parte din viitura. "Dar nu autoritatile locale iau aceste masuri, ci Ministerul Mediului, care este condus de oameni neinstruiti". Secretarul de stat responsabil pentru Ape, Lucia Varga, nu a putut fi contactat pentru a da o explicatie, dar directorul ANAR, Marius Postelnicescu, ne-a explicat ca la Pascani exista doar "o zona de deschidere mai mare a Siretului, care poate acumula un volum mai mare de apa, nu un lac amenajat". Nu exista, pentru ca in toata Romania "sunt lucrari incepute, dar nefinalizate. In perioada 2004-2005, constructorii lucrau pana se terminau banii. Anul trecut si anul acesta abia am inceput sa receptionam unele lucrari de amenajare. Incercam sa rezolvam cat mai multe din proiectele neterminate, dar banii nu sunt de ajuns", recunoaste Marius Postelnicescu. "Lucrarile s-au imbunatatit proportional cu cati bani s-au alocat. Este nevoie de foarte multi bani. O alta problema ar fi ca politicul ar trebui sa-i lase sa lucreze, de la un anumit nivel, pe profesionisti, nu cand vine un nou Guvern sa ii schimbe pe toti", adauga Madalin Mihailovici, inlaturat de Guvernul Tariceanu de la conducerea ANAR, o data cu iesirea PD de la guvernare.
Pana la o strategie cu rezultate vizibile pe teren, oamenii de interventie ai Ministerului de Interne se balbaie, lucrand cu trei barci si un elicopter pentru evacuarea a sute de oameni. Explicatia: au considerat ca nu era cazul. "Evacuarea locuitorilor se face doar atunci cand exista un pericol iminent de inundare. Avertizarea hidrologica de cod rosu s-a dat zilele trecute numai pe anumite zone din judetele Suceava si Maramures, adica pe zonele adiacente raurilor. Problemele cele mai grave au aparut insa nu din cauza revarsarii raurilor, ci din cauza acumularilor de apa de pe versanti", afirma purtatorul de cuvant al IGSU, Alin Maghiar. El spune ca avertizarea meteorologica a fost de cod galben, apoi de cod portocaliu si, de aceea, IGSU a transmis in teritoriu atentionarea de "pericol", nu de "pericol iminent". Asta a insemnat ca oamenii din localitatile cu risc de inundare au fost avertizati, dar nu erau obligati sa paraseasca gospodariile. Directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu, spune insa ca aceste scuze nu tin: avertizarile hidrologice erau date din vreme, iar codul rosu meteorologic a venit mai tarziu pentru ca "eu nu pot veni cu o saptamana inainte sa dau cod rosu, pentru ca vremea se modifica. Noi dam avertizari doar pentru 24 de ore".
PLANURI
Trecerea la modelul european
Strategia impotriva inundatiilor ar trebui sa nu se bazeze pe sistemul deja existent in Romania, acela al digurilor. "E nevoie de un concept nou, cel european de amenajare a bazinelor hidrografice, cu baraje mari si lacuri de acumulare. Noi ne-am invatat cu diguri, dar acestea au un caracter local de protectie. De ce nu avem niciodata inundatii pe Arges? Pentru ca acesta este cel mai bine echipat bazin din Romania, cu barajul Vidraru", spune Madalin Mihailovici. Acesta este cel mai bun sistem, ne-au explicat specialistii, pentru ca un sistem de baraje si lacuri de acumulare poate prelua o viitura "in cascade", comparativ cu digurile care preiau puhoiul direct si de cele mai multe ori cedeaza. In prezent, se lucreaza la un sistem combinat de lacuri si diguri de aparare pentru anumite localitati, ne-a declarat Marius Postelnicescu, directorul ANAR. Totusi, piedicile sunt mari, arata Petre Stanciu: "Este nevoie de sute de milioane de euro, daca nu miliarde, pentru reamenajarea completa a unui bazin mic, de 2.300 km patrati, cum este cel al Sucevei". In plus, pentru recalibrarea si regularizarea albiilor de rauri va fi nevoie de exproprieri. O alta piedica este o directiva europeana care nu permite modificari ce afecteaza mediul si restrictioneaza folosirea de betoane si baraje.
