» O organizatie neguvernamentala, independenta financiar, ajuta de zece ani femeile exploatate de traficantii de persoane sa-si inceapa o viata noua.
» Reprezentantii adapostului "Reaching out" din Pitesti se plang insa de proasta colaborare cu institutiile statului si de functionarea defectuoasa a justitiei din Romania. Ei considera ca atata vreme cat traficantii scapa repede din inchisoare fetele se simt in continuare amenintate.
» Eliberarea membrilor clanului Clamparu – cunoscuti traficanti de carne vie – este cel mai bun exemplu. Doua dintre victime, care au depus marturie impotriva interlopilor, erau la momentul respectiv in centrul de la Pitesti si au trebuit sa se ascunda de frica proxenetilor.
Centrul "reaching out" este mai cunoscut jurnalistilor straini care vin la noi sa faca reportaje despre victimele traficantilor de carne vie decat romanilor. Povestile fetelor din adapostul de la Pitesti au indignat opinia publica internationala si au ridicat de multe ori semne de intrebare referitor la lupta autoritatilor romane cu infractionalitatea organizata.
"Iubitul" care s-a dovedit a fi traficant
Oana are 21 de ani, este din Galati si a fost adusa in adapostul "Reaching out" de o fundatie spaniola. Fetei ii vine greu acum sa povesteasca cum a ajuns sa se prostitueze. Atunci cand l-a cunoscut pe Ionut era studenta in anul doi la o facultate din Galati. Baiatul s-a dovedit a fi foarte atent, o scotea in oras zi de zi si mergeau frecvent la munte si la mare. Mai mult chiar, fata primea tot timpul cadouri, ii cunostea chiar parintii. Parea a fi barbatul perfect. Intr-o zi, "iubitul" i-a spus sa plece impreuna in Spania. Fata a fost de acord, dar, odata ajunsi acolo, Ionut si-a aratat adevarata fata. Oana povesteste ca a fost asezata pe un scaun, cu o funie legata de gat ca sa nu se poata misca.
Baiatul i-a prezentat o "nota de plata" de 25.000 de euro. Excursiile la munte si la mare, iesirile in oras, toate erau trecute pe lista. Oana a fost obligata sa se prostitueze intr-un club de noapte pana cand traficantul isi va recupera cheltuielile facute cu ea. Dupa trei luni insa "colegele de breasla" din clubul in care lucra au ajutat-o sa scape. Politia spaniola a incredintat-o unei fundatii din aceasta tara, iar ulterior fata a ajuns la Pitesti, la centrul "Reaching out". Povestea Oanei nu este singulara.
Multe dintre tinerele de la "Reaching out" provin din familii dezorganizate, desi asta nu mai este de mult o regula. Majoritatea sunt din Galati, Braila, Calarasi, orase din care in ultimul timp proxenetii isi racoleaza cu predilectie victimele. "Este vorba despre adolescente care sunt acostate in cluburi si discoteci de catre baieti care cateva luni pretind ca sunt prietenii lor. Se comporta atent cu ele, merg impreuna in excursii. Dupa cateva luni fetele primesc propunerea sa emigreze impreuna. Odata ajunse in strainatate sunt maltratate. Au fost cazuri cand fetele au stat luni de zile in aceeasi camera, au fost batute cu bestialitate si au primit sute de clienti", spune psihologul Iana Matei, fondatorul si directorul centrului din Pitesti. Alte victime ale traficului de carne vie au ajuns in mainile proxenetilor pe fondul unor mari probleme de comunicare cu parintii. Madalina, una dintre fetele care primeste asistenta in centrul "Reaching out", a ajuns sa se prostitueze in Italia, desi provenea dintr-o familie cu o situatie financiara foarte buna.
Fata a fost vulnerabila in fata unui traficant care a reusit sa exploateze relatia ei defectuoasa cu parintii. Proxenetul s-a comportat cu fata ca un prieten adevarat. Din fericire, tanara a fost salvata destul de repede din mainile traficantilor. Psihologul Iana Matei spune ca in acest moment lucreaza atat cu mama fetei, de profesie medic, cat si cu tanara, pentru ca ambele sa inteleaga care au fost cauzele ce au dus la o asemenea situatie.
"Au boli de stomac, rinichi si dinti rupti de la bataie"
Centrul pentru victimele traficului de persoane de la Pitesti a fost infiintat in 1998 de psihologul Iana Matei. Sursele de finantare ale fundatiei sunt in totalitate externe, provenite in special de la ONG-uri din Germania. Iana Matei spune ca nu a lucrat niciodata cu bani publici sau subventii guvernamentale. In cei zece ani de functionare "Reaching out" a reusit sa reintegreze in societate aproximativ 380 de fete din cele aproximativ 400 cate au trecut prin centru. Statisticile adapostului arata ca 86% din fetele de aici sunt acum maritate, cu copii, au un loc de munca si au reusit cu ajutorul consilierilor de specialitate sa treaca peste acea perioada neagra a vietii lor. Fundatia poate adaposti in acelasi timp 16 fete, dar uneori aici dorm peste 20 de persoane. Iana Matei ne spune ca majoritatea celor care ajung la ea au trait adevarate drame atat din punct de vedere psihic, cat si fizic.
"Toate care vin la noi sunt batute. Unele dintre ele groaznic, chiar taiate. Au boli de stomac, rinichi, dinti rupti de la bataie. Am avut fete care au venit in centru chiar si cu paduchi. Majoritatea au intre 13 si 21 de ani. Cu toate acestea, este foarte greu sa lucrezi cu ele, pentru ca sunt foarte speriate. Cu greu reusim sa le trimitem la scoala, sa le gasim un loc de munca. Sunt speriate si atunci cand avem vizitatori. Se simt expuse exact ca animalele la zoo. Toata lumea care vine invitata in centru stie ca ele sunt persoane traficate. In afara, la scoala, la locul de munca nimeni nu stie, iar ele se simt exact ca restul oamenilor", spune Iana Matei.
Libere sa-si aleaga drumul in viata
Primul lucru pe care-l afla fetele ajunse in centru este acela ca sunt libere. Libere sa aleaga daca vor ramane sau vor pleca, libere sa iasa, sa munceasca, sa mearga la scoala. Timp de un an au unde sa doarma, cu cine sa discute, cu ce sa se hraneasca. Sunt inscrise la scoala si, daca vor sa munceasca, li se gaseste o slujba.
Pentru Iana Matei fiecare caz in parte reprezinta un succes. Exista fete care au beneficiat din plin de ajutorul ei, iar acum vor sa uite cu totul de acel loc. "Amalia este una dintre tinerele care au ajuns foarte bine. A fost recuperata din Macedonia, practic de acolo de unde viata prostituatelor era cea mai rea. Acum a terminat Psihologia. M-a bucurat enorm acest lucru si am invitat-o sa vina sa lucreze cu victimele traficului. Ea mi-a raspuns ca nu vine la «coardele alea» si ca le-ar bate pentru ca sunt proaste. Ea prefera sa lucreze cu copiii. Furia ei vine din faptul ca unele dintre victime, odata ajunse aici, isi suna traficantii si continua sa tina legatura cu ei", povesteste psihologul.
Probleme din cauza justitiei romane
Iana Matei considera ca principalul impediment in reintegrarea in societate a victimelor traficului de persoane ajutate de centrul "Reaching out" este proasta colaborare cu organele legii. Mersul lent al justitiei din Romania inseamna de multe ori punerea in libertate a acelor traficanti care abuzeaza de aceste fete. Agentia de la Pitesti a suferit un mare esec atunci cand membrii clanului Clamparu – cunoscuti traficanti de carne vie – au fost eliberati. "Pentru mine a fost o grea incercare. Am avut in centru doua fete care au fost traficate de ei. Ne-am chinuit timp de trei ani sa mergem la Sibiu pentru declaratii. Ele tot timpul imi spuneau ca nu mai vor sa colaboreze cu organele de ancheta, ca ele stiu ca traficantii vor fi eliberati, ca au relatii cu oameni politici, cu politisti. Eu, dimpotriva, le-am incurajat si le-am pus sa se gandeasca la sutele de fete care ar putea fi salvate cu ajutorul declaratiilor lor. In momentul cand Clamparii au fost eliberati, fetele au plecat de aici. S-au reintegrat, dar nu vor sa mai auda de justitia din Romania", spune Iana Matei. Lucrurile nu stau diferit nici in alte cazuri. Multi traficanti sunt in libertate, iar victimele sunt puse de anchetatori sa dea declaratii impotriva lor.
"Eu acum nu mai duc fetele la politie sau la Agentia Antitrafic, pentru ca nu mai am incredere in ei. Pana acum eu eram cea care le indemnam sa dea declaratii, sa-i arestam. Ce se intampla insa? In urma unei astfel de anchete, la care vin si politistii, si functionarii de la Antitrafic, toate datele personale ale fetelor intra intr-o baza de date si acolo ra-man pentru o suta de ani. Eu nu sunt de acord. Nu pot comunica Agentiei Antitrafic numele, prenumele, codul numeric personal, numele parintilor, domiciliul, numele sotului, eventual al copiilor, de cine a fost recrutata. Ei spun ca baza de date este foarte sigura, deoarece la ea au acces doar oamenii de incredere ai Agentiei.
OK, sa zicem ca nu exista coruptie in Romania, iar informatiile nu se scurg in exterior. Dar exista hackeri, care pot ajunge ocazional acolo si pot afla ca, de exemplu, vecina lor, care este o persoana serioasa acum, maritata, cu copii, a fost candva victima traficului de persoane. Eu ca psiholog nu am voie sa divulg datele nici unui client", mai spune Iana Matei.
Agentia statului impotriva traficului de persoane
In urma cu patru ani s-a infiintat si in Romania Agentia Nationala Antitrafic (ANA), subordonata Guvernului, avand rolul de a lua in evidenta toate victimele traficului de fiinte umane si de a le indruma catre centrele de asistenta. Dupa cum ne-au spus reprezentantii acestei institutii, agentia nu dispune de un centru propriu de reintegrare a victimelor traficului de persoane, insa are o colaborare permanenta cu mai multe ONG-uri, pe care, de altfel, le si subventioneaza din fonduri guvernamentale. Vicepresedintele ANA, comisarul Florinel Ionescu, a declarat ca anul trecut in baza de date a institutiei au intrat peste 1.700 de persoane, victime ale traficului, dintre care aproximativ 700 fusesera exploatate sexual.
Majoritatea prostituatelor luate in evidente provin din Italia si Spania, traficul din tarile nordice nefiind foarte cunoscut pentru cei din Agentie. Referitor la nemultumirea Fundatiei "Reaching out" legata de lipsa de siguranta a bazei de date pentru victimele traficate, reprezentantii agentiei spun ca temerile Ianei Matei sunt nejustificate: "Este foarte greu de crezut ca un functionar de aici ar putea fi cumparat pentru a dezvalui date din acea baza. si-ar pune cariera in pericol sau chiar libertatea", spune Vlad Neagu, purtatorul de cuvant al Agentiei.
Vicepresedintele institutiei, comisarul Florinel Ionescu, afirma chiar ca este foarte sigur de securitatea bazei si nu crede ca cineva ar putea accesa datele: "Acolo nu au acces decat patru persoane din agentie si partial cativa ofiteri de politie si politie de frontiera. Nu vad cum s-ar putea ajunge la acele date".
Tarile nordice, noua destinatie a prostituatelor romance
La "Reaching out" victimele vin in special de la ONG-uri din Occident. "Eu colaborez foarte bine cu cei de afara. Spre exemplu, intre 7 si 8 august voi merge cu un ONG din Danemarca sa vorbim cu romancele de pe strada. 90 la suta din prostituatele din Danemarca sunt romance. Cei de acolo sunt pur si simplu inundati, asfixiati de prostituatele din Romania.
De asemenea, peste 50% din prostituatele din Spania sunt romance. Danemarca, Norvegia, Suedia sunt noile destinatii ale traficantilor. Migreaza spre nord pentru ca in Europa castiga cincizeci de euro pe ora, iar acolo pot ajunge sa fie platite chiar si de cinci ori mai bine. Cele care reusesc sa scape de traficanti in cadrul tarilor nordice intra in programele de reabilitare de acolo, primesc rezidenta. Nu se mai intorc, iar fenomenul este foarte greu de controlat", mai spune Iana Matei.
