» Suceveanul Gheorghe Rudnic s-a apucat de afaceri cu bani europeni la varsta la care altii se retrag la pensie. Omul are 63 de ani si si-a facut o pensiune turistica pe care o administreaza cu succes.
» Suceveanul a trebuit sa respecte conditii stricte legate de marimea camerelor, calitatea mobilierului si altele. Oficialii Sapard l-au verificat "la centimetru" pentru a fi convinsi ca normele europene in domeniul turismului sunt respectate.
» Conform statisticilor oficiale, 772 de pensiuni turistice din Romania, dintr-un total de peste 4.000, au fost ridicate ori modernizate pana in prezent cu ajutorul fondurilor europene.
Daca vrei sa-ti schimbi meseria, o poti face la orice varsta. Iata exemplul cel mai bun, din acest punct de vedere, pe care l-am intalnit in comuna suceveana Todiresti. La cei 63 de ani ai sai, Gheorghe Rudnic a decis ca e momentul sa intre in industria turismului. A fost primul om din comuna care s-a gandit sa faca o pensiune. Plus ca noua locatie, inaugurata la inceputul acestui an, e practic "inconjurata", pe o raza de vreo 30 de kilometri, de majoritatea manastirilor bucovinene. "Pot spune ca sunt un autodidact", recunoaste barbatul, atunci cand vine vorba de "stiinta turistica", mai ales ca inainte a fost mecanic agricol. Dar nu numai rigorile noii meserii trebuie luate in calcul, ci si ospitalitatea bucovinenilor, "care la noi se perpetueaza din generatie in generatie", ne atrage atentia barbatul. La care, inevitabil, se adauga bucatele traditionale.
"Explozia" pensiunilor bucovinene
Daca cineva s-ar intreba de ce un sucevean se apuca de turism, ar primi un raspuns cat se poate de simplu. Turismul e deja una dintre principalele activitati economice din Bucovina. Informatiile furnizate de Consiliul Judetean Suceava arata ca in acest judet sunt la ora asta peste 600 de locatii turistice, de la pensiuni pana la hoteluri, totalizand mai mult de 9.000 de locuri de cazare. Judetul este vizitat, in fiecare an, de cel putin 200.000 de turisti, romani si straini, iar autoritatile locale prevad, in viitorul apropiat, un ritm anual de crestere cu 20%, in privinta numarului de oaspeti. E clar, in conditiile astea, de ce "virusul" turismului, ca afacere, evident, poate sa contamineze orice bucovinean, la orice varsta…
100.000 de euro, finantare UE
Povestea intreprinzatorului din Todiresti a inceput cu aproape trei ani in urma, cand omul a decis ca e timpul sa bata la usa Uniunii Europene ca sa-si implineasca visul. Proiectul sau, in valoare de 200.000 de euro, avea nevoie de sprijinul Programului Sapard. Mai intai a comandat un proiect la o firma de consultanta. A urmat un studiu de fezabilitate, al unei firme de constructii, iar dupa trei luni i s-a aprobat demararea afacerii. A primit jumatate din suma, cu titlul de bani nerambursabili, conform uzantelor. "Ei mi-au dat 100.000 de euro, iar eu am mai facut rost de inca 100.000 de euro, din credite. Am girat cu pensiunea",
ne-a explicat investitorul.
Camera pentru persoanele cu handicap
Numai ca de aici incolo a vazut romanul cum e sa-ti faci o pensiune turistica dupa normele europene. "Sunt conditii foarte stricte. Trebuie sa respecti tot ce-ti cer ei, pentru ca altfel risti sa pierzi finantarea", ne-a relatat bucovineanul. si nu e deloc o figura de stil atunci cand e vorba de centimetru. De exemplu, i s-a impus ca paturile sa fie de anumite dimensiuni. Un pat dublu are 1,80 metri si unul simplu e de 90 de centimetri. Lungimea e de doi metri, in ambele cazuri. La randul lor, camerele trebuie sa fie inalte de 2,80 metri si fiecare incapere are 17 metri patrati. Temperatura minima in cladire nu poate fi mai mica de 18 grade, in timp ce apa calda va avea tot timpul cel putin 28 de grade. Pensiunea are sase camere, fiecare cu televizor, telefon si conexiune la Internet, plus baie proprie. Alta conditie a fost ca una dintre camere sa fie special amenajata pentru persoanele cu handicap. Asta inseamna usi mai late, pe unde sa poata intra o persoana in carut, dar si dotari specifice in baie. La care se adauga rampa pentru carucioare de la intrarea in cladire.
Trei chiuvete
Bucataria a fost facuta tot dupa normele stabilite la Bruxelles. Am vazut trei chiuvete, una pentru legume si fructe, alta pentru carne si cea de-a treia pentru peste. "Nu se spala diverse alimente in aceeasi chiuveta", ni se explica. A fost facuta o anexa pentru spalarea vaselor. "Vasele murdare nu trebuie sa se intalneasca niciodata cu mancarea pregatita la bucatarie", iata lectia europeana pe care localnicul zice ca a invatat-o din scoarta-n scoarta.
Control cu centimetrul
Interlocutorul nostru ne povesteste ca, dupa ce cladirea a fost terminata si era gata de deschidere, au venit specialistii de la Sapard si i-au masurat pensiunea, sa vada daca toate dimensiunile au fost respectate, conform proiectului. "Au masurat camerele, paturile, sa vada daca am respectat la centimetru toate dimensiunile pe care mi le-au impus ei." Mai mult decat atat, proprietarul stie ca de acum incolo, timp de cinci ani, vor aparea controale pe nepusa masa, "sa vada domnii de la UE ca respect normele lor". Daca nu aplica toate cerintele, risca sa dea banii inapoi, cei primiti de la UE, stie proaspatul proprietar al pensiunii din Todiresti, clasata cu trei margarete.
Normele europene, prea grele pentru unii
O afacere cu bani europeni in domeniul turismului nu-i deloc simpla. Unii au renuntat la un asemenea proiect, chiar daca il castigasera initial, din cauza ca n-au reusit sa respecte in detaliu toate regulile contractuale.
"E o tensiune nervoasa, pentru ca trebuie sa fii atent la toate detaliile, la tot ce decontezi, sa respecti toate normele. Sunt oameni care n-au rezistat unei asemenea presiuni", spune Cristina Partal, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural.
Dar asta nu inseamna nici pe departe ca banii europeni, cei destinati agroturismului, au ramas necheltuiti. Dimpotriva. Se poate vorbi de o adevarata "explozie" a pensiunilor turistice din Romania, in ultimii ani, datorita finantarilor de la Bruxelles. "Numai anul trecut, in zona Bran, au fost depuse 80 de proiecte pentru pensiuni agroturistice", exemplifica interlocutoarea noastra.
12.600 de paturi europene
Cert este ca romanii au reusit, pana in decembrie 2007, sa ridice ori sa modernizeze 772 de pensiuni, cu ajutorul banilor europeni, conform statisticii Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, urmasa fostei Agentii Sapard. Toate aceste locatii turistice insumeaza 12.600 de locuri de cazare. Daca ne gandim ca in Romania sunt in acest moment cel putin 4.000 de pensiuni, cu un total de aproximativ 50.000 de paturi, atunci se poate spune ca investitia UE in agroturismul romanesc e semnificativa.
Asta inseamna ca aproape 20% din pensiunile romanesti au deja "fata" europeana. Pe langa faptul ca asemenea case de oaspeti acopera tot mai bine zonele pitoresti din tara, agroturismul a oferit si locuri de munca pentru tinerii din mediul rural, dupa cum remarca sefa ANTREC. "Este o afacere rentabila, in continua dezvoltare", e convinsa Cristina Partal. Peisaj de vis, drumuri bune, servicii de calitate si succesul e garantat. Teoretic, cel putin.
Posibilitate
» 1,5 miliarde de euro prin SAPARD
Fondurile de preaderare, cunoscute sub sigla Programului SAPARD, au avut drept principal scop sustinerea celor care doreau sa scoata pe piata produse competitive, pentru a rezista in fata exigentelor impuse de normele UE. Totul a inceput in anul 2000, iar statistica arata ca, in primii sase ani, Uniunea Europeana a pus la dispozitia romanilor peste 1,5 miliarde de euro. Se poate spune ca exista anumite domenii de care romanii au fost atrasi, daca ne uitam numai la volumul cererilor de finantare. Pe primul loc se afla industria agroalimentara, pentru care s-au alocat 368 de milioane de euro. Urmeaza agricultura, cu 248 de milioane de euro.
Pe locul al treilea, cu un total al finantarilor de 74 de milioane de euro, se afla pensiunile turistice, la care se adauga cei care au demarat proiecte inedite, cum ar fi, spre exemplu, crescatoriile de melci. Pe acelasi loc 3 al podiumului se afla silvicultura, tot cu 74 milioane de euro. Urmeaza laboratoarele sanitar-veterinare, cu finantari de 37 de milioane de euro. Ceva mai modeste sunt initiativele din zona agromediului, cu numai 869.000 de euro. O suma mai mica a fost pusa la dispozitia grupurilor de producatori, pentru acest segment fiind vorba de 187.000 de euro.
