Romania a iesit cu adevarat din somnul indiferentei si din zona gri a istoriei o data cu primirea sa in NATO, decisa la Summitul de la Praga in 2002. Occidentalizarea a devenit astfel proiect pentru Romania, un proiect care nu a fost insa conceput de elitele interne, cum s-a intamplat in urma cu 150 de ani, cand generatia pasoptista a inceput prima modernizare, ci de organizatii externe precum NATO si UE.
Romanii au iesit din izolare cu ajutorul marilor democratii si au progresat sub presiunea institutiilor euro-atlantice care au stat cu biciul pe autoritatile de la Bucuresti, obligandu-le sa-si reformeze legile, economia si justitia. Fara optimismul unor lideri occidentali care au mizat pe dorinta romanilor de a iesi din lumea confuza a postcomunismului iliescian si fara strategia Vestului de recuperare a Estului, Romania ar fi ramas o periferie saraca si instabila. Fara biciul euro-atlantic, statul roman ar fi fost, probabil, condus inca de vechii profesionisti ai serviciilor secrete si de o noua nomenklatura consolidata dupa modelul Kremlinului. Fara umbrela NATO, investitiile straine ar fi continuat sa ocoleasca Romania, tara care a debutat in epoca postcomunista cu lozinca "Noi nu ne vindem tara". Fara protectia atlantica, Bucurestiul s-ar fi deplasat probabil spre Rasasit, dupa impulsul primului presedinte postceausist, care s-a grabit in 1991 sa semneze un tratat de vasalitate cu Gorbaciov, inca presedinte al Uniunii Sovietice.
Romanii datoreaza Aliantei Nord-Atlantice si Uniunii Europene nu doar progresele economice si traiul mai bun, ci si democratizarea institutiilor interne, care s-a produs lent, dar ireversibil. La randul lor, occidentalii si-au rascumparat in acest fel datoriile mai vechi din perioada cand au abandonat aceasta jumatate de continent in voia sovieticilor. Motivatia oficiala a lui Churchill din 1946, cand a declarat ca de la "Stettin, pe malul Marii Baltice, pana la Trieste, pe malul Marii Adriatice, s-a lasat o cortina de fier peste continentul nostru" fiindca in statele estice "partidele comuniste incearca sa obtina controlul totalitar", nu putea fi lasata intre paranteze, cum nici responsabilitatea vesticilor pentru nenorocirile esticilor nu putea fi trecuta cu vederea.
Extinderea Aliantei Nord-Atlantice in Balcani ar putea aduce progresul si in celelalte state aflate in zona crepusculara. Inconjurate deja de un alt zid, de data aceasta al Uniunii Europene, izolate de cultura si piata libera, inclusiv prin restrictii de circulatie, aceste tari se afla la limita saraciei, iar investitiile straine, singura solutie pentru revigorarea acestui spatiu, sunt amanate din cauza lipsei de siguranta si a deficitului democratic. Paravanul NATO ar putea sparge insa acest zid care inconjoara statele Balcanilor de Vest, redand vechiului continent aceste tari aflate in butoiul cu pulbere al Europei, cu gandul ca explozibilul a expirat si face parte doar din recuzita istorica a acestei regiuni mereu nelinistite.
Extinderea NATO ar putea aduce pe termen mediu bunastarea balcanicilor, asa cum a adus-o si romanilor, care sunt acum mai putin saraci decat cu sase ani in urma. Potrivit socotelilor facute de Ziarul Financiar, de la invitarea Romaniei in Alianta Nord-Atlantica, veniturile la bugetul de stat au crescut de circa patru ori, iar salariul mediu net a crescut de la 124 de euro in 2002 la 333 de euro anul acesta. Motorul dezvoltarii s-a bazat pe combustibilul oferit de investitiile straine, care, adunate de la intrarea noastra in NATO, au fost estimate la 28 miliarde de euro, fata de 8 miliarde – totalul din perioada 1991-2002.
Euro-atlanticii ne transforma incet-incet, din cetateni pasivi, neconsolati, indiferenti si supusi, in oameni activi, calatori in cautare de slujbe mai bune si mai bine platite, nemultumiti de serviciile de stat. Sincronizarea cu lumea civilizata are loc pentru romani mai ales datorita NATO.
