Curtea Constitutionala a dat ieri publicitatii motivatia de respingere a contestatiei depuse de deputatii PRM si PC la proiectul de lege privind uninominalul.
In primul rand, judecatorii semnaleaza incalcarea de catre contestatari a procedurii de in-troducere a sesizarii. Curtea critica faptul ca sesizarea grupului de senatori ai PRM si PC a fost depusa direct la Curtea Constitutionala si nu a fost inaintata de catre secretarul general al camerei respective, asa cum spune legea. Apoi, CCR respinge punct cu punct toate obiectiiile ridicate.
Astfel, Curtea constata constitutionalitatea articolului 29, alineatul 5 din lege, potrivit caruia "fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul Autoritatii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pentru fiecare candidat". Contestatarii au sustinut ca aceste prevederi ar reprezenta o violare a textului art. 4, alin. 2 din Constitutie, "intrucat conditioneaza exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere", dar incalca si Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In schimb, Curtea Constitutionala "a constatat ca dispozitiile din reglementarile internationale nu se opun unor circumstantieri si chiar unor restrictii in exercitarea libertatilor". "Curtea a retinut ca, in virtutea prevederilor art. 19, pct. 3 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, exercitarea libertatilor poate fi supusa anumitor limitari, ce trebuie insa stabilite in mod expres prin lege si care sunt necesare, printre altele, apararii securitatii nationale sau ordinii publice", se arata in motivatia CCR, care adauga faptul ca "dreptul de a fi ales trebuie exercitat fara restrictii nerezonabile, ceea ce implica posibilitatea existentei unor conditionari in exercitiul acestor drepturi".
Totodata, CCR a respins si contestatia referitoare la articolul 2, potrivit careia prevederile referitoare la drepturile electorale acordate minoritatilor nationale "constituie dispozitii discriminatorii fata de cetatenii romani de etnie romana care nu se bucura de aceleasi facilitati si drepturi", iar cei care ar profita de pe urma acestei legi ar fi cetatenii romani de etnie maghiara. Curtea reaminteste ca insasi Constitutia confera un regim special organizatiilor apartinand minoritatilor nationale, care sa le permita acestora reprezentarea politica in cadrul autoritatii legiuitoare.
Judecatorii CCR au respins contestarea statutului judecatorilor din Birourile electorale. Sesizarea de neconstitutionalitate sustine ca acestor judecatori li s-ar conferi atributii de autoritate publica. Curtea constata ca o asemenea sesizare a mai fost formulata in 2004. "Prin decizia 326/2004, Curtea a statuat ca organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale trebuie realizate de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice si transparente", sustine CCR. Curtea constata, de asemenea, ca pragul electoral, precum si colegiile electorale, criticate in sesizarea PRM, "nu sunt contrare caracterului egal al votului exprimat, deoarece semnificatia votului are o dubla acceptiune: pe de o parte, fiecare alegator are dreptul la un singur vot, iar pe de alta parte, fiecare deputat sau senator trebuie desemnat in cadrul unor circumscriptii electorale egale ca populatie, si nu ca numar de alegatori". CCR mai sustine ca "suveranitatea nationala apartine intregului popor roman, nu numai celor care, dispunand de dreptul de vot, sunt in masura sa participe la alegeri". In concluzie, judecatorii CCR afirma ca "instituirea unui prag electoral tine de optiunea legiuitorului, care poate alege intre mai multe solutii existente, iar criteriile prevazute de textul de lege criticat trebuie indeplinite alternativ, nu cumulativ, ceea ce constituie o garantie a respectarii reprezentativitatii unui partid politic". Totodata, criticile la adresa colegiilor uninominale au fost desfiintate de CCR. "Delimitarea colegiilor uninominale nu este decat o operatiune tehnica la a carei realizare participa o comisie parlamentara. Delimitarea colegiilor nu poate fi confundata cu sistemul electoral, ale carui elemente sunt stabilite prin lege", se arata in motivatia Curtii.
Cel mai important aspect: CCR a constatat constitutionalitatea votului uninominal pentru presedintii consiliilor judetene, respingand sesizarea PRM. "Dispozitiile legale criticate sunt reglementari legate de autonomia locala, in virtutea careia alegerea prin vot uninominal a presedintelui consiliului judetean este rezultatul votului popular, si nu al tranzactiilor politice ale competitorilor electorali", sustin judecatorii constitutionali. Tot ieri Guvernul a modificat hotararile privind organizarea alegerilor locale prin includerea unui model suplimentar de buletin de vot si adoptarea mai multor prevederi tehnice.
» Comisia de cod electoral va decupa colegiile
Parlamentarii au decis ieri, cu unanimitate de voturi (280 pentru) prelungirea activitatii Comisiei pentru cod electoral pana la data de 31 iulie si mandatarea acesteia pentru decuparea colegiilor uninominale prevazute de noua lege a uninominalului. Parlamentul a adoptat, astfel, modificarea hotararii Legislativului din 2006 privind constituirea Comisiei comune pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, a presedintelui Romaniei, a autoritatilor locale, privind finantarea campaniei electorale si alegerea europarlamentarilor, in sensul prelungirii activitatii acesteia. In urma votului liderul grupului PD-L din Camera, Cristian Radulescu, a precizat de la tribuna ca aceasta comisie electorala are ca atributii decuparea colegiilor uninominale. "In afara faptului ca acestei comisii i se prelungeste termenul de activitate si ca ramane cu aceeasi componeta, comisia va avea in atributii si trasarea colegiilor uninominale, intr-o perioada de 90 de zile prevazuta de Legea votului uninominal, dand rezultatul final al muncii sale catre Guvern, care este obligat sa adopte o hotarare in acest sens. Daca pana atunci nu se va finaliza aceasta munca, Guvernul este slobod, conform legii, sa hotarasca el mai departe", a sustinut Cristian Radulescu. La randul sau, presedintele de sedinta, Doru Ioan Taracila (PSD), a confirmat ca aceste atributii au fost discutate in Birourile Permanente, in sensul ca "aceasta comisie sa procedeze impreuna cu toti parlamentarii si cu grupurile parlamentare la delimitarea colegiilor uninominale".