Veniturile magistratilor au crescut, anul trecut, spectaculos ca urmare a unor decizii judecatoresti ce au stabilit acordarea unor "drepturi salariale restante". Prime de concediu, sporuri de stres, indemnizatiile "anticoruptie" si ajutoarele de trei sferturi din salariu pentru mame magistrat, acordate intre colegi, au facut ca in cazul judecatorilor de la instanta suprema, de exemplu, veniturile sa atinga 5.000 de euro pe luna. Pensia este pe masura, mai precis de 80 la suta din indemnizatia de incadrare bruta lunara plus sporurile avute in ultima luna. Judecatorii si procurorii se considera indreptatiti sa primeasca aceste venituri, motivand ca platesc mai mult la bugetul asigurarilor sociale. Initiativa magistratilor de a da in judecata propria institutie pentru a recupera unele drepturi salariale a fost lansata anul trecut, cand mii de procese s-au aflat pe rolul instantelor civile. Nu numai magistratii din teritoriu au apelat la aceasta metoda pentru a-si rotunji veniturile. Nume sonore din CSM, Ministerul Justitiei sau Parchetul General s-au simtit discriminate de propriile institutii si au apelat la bunavointa colegilor pentru a smulge cresteri salariale de pana la 60 la suta.
Veniturile judecatorilor si procurorilor au sarit in aer o data cu punerea in practica a sutelor de decizii judecatoresti prin care s-a stabilit acordarea unor drepturi salariale restante. Conform declaratiilor de avere, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au obtinut in instanta, sustinuti de colegi, o crestere a veniturilor situata intre 40 si 60 procente. Astfel, un judecator de la instanta amintita a castigat anul trecut 112.928 lei, la care s-au adaugat 58 de mii RON "drepturi salariale restante". Un coleg al respectivului magistrat a castigat anul trecut 106.664 lei din salarii, plus 77.000 lei obtinuti in instanta pe baza hotararilor judecatoresti. Printre privilegiati se numara si Anton Pandrea, fostul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecatorul Pandrea a adunat anul trecut 133.300 lei din activitatea de la CSM si 47.386 lei "drepturi salariale restante". Un alt judecator cu leafa de invidiat este Florin Costiniu, magistrat detasat la instanta suprema. Sotul Vioricai Costiniu, presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), a castigat anul trecut 193.775 lei, adica aproape 4.500 de euro pe luna. Actuala presedinta a CSM, Lidia Barbulescu, a fost retribuita in anul 2007 cu 5.000 de euro pe luna, din trei parti: judecator la ICCJ, membru al CSM si pentru activitatea depusa la Institutul National al Magistraturii.
Procurorii au inregistrat anul trecut venituri ceva mai modeste. Gheorghe Muscalu a dat si el in judecata Ministerul Justitiei si a primit 34 de mii de lei pe langa salariul de 74.457. Vicepresedinta CSM, Gratiana Isac, a incasat anul trecut 135.363 lei net, la care s-au adaugat 47 de mii din activitatea de membru al Consiliului. Un alt procuror cu grad de Parchet General, dar detasat la CSM a incasat "restante salariale" in valoare de 30 de mii de lei, care s-au adaugat la cei 80.000 lei primiti ca salariu.
Practica magistratilor de a-si acorda singuri cresteri salariale uluitoare s-a materializat si prin acordarea unor indemnizatii pentru cresterea copiilor. Astfel, in vreme ce toate celelalte mame din Romania primesc 600 RON pe luna, timp de doi ani, pentru cresterea copilului, mamele-magistrat s-au simtit jignite si discriminate. Potentialele supermamici s-au adresat, in august anul trecut, Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si au cerut sa li se constate dreptul de a primi, pentru cei doi ani cat stau acasa, 75 de procente din media veniturilor pe ultimele sase luni de activitate. In sesizarea inaintata CNCD de mai multe judecatoare mame se arata ca "impunerea nivelului indemnizatiei la 600 RON nu este de natura a sprijini familia magistratului, ci din contra, are un caracter negativ asupra nivelului de trai al acestuia". CNCD, ingrijorat de nivelul de trai al familiilor de judecatori, a constatat ca "acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani in cuantumurile prevazute pentru magistrati constituie un tratament discriminator, nejustificat de un scop obiectiv si legitim". "In baza unei decizii a CNCD, mamele-magistrat au actionat in judecata Ministerul Justitiei si au solicitat diferenta, ca o despagubire pana apare legea. Mamele folosesc ca proba decizia prin care au fost declarate discriminate, dau in judecata ministerul si cer diferenta de la 6 milioane pana la 75 la suta din salariu", ne-a declarat judecatorul Cristian Danilet, secretar al asociatiei SoJust.
Batraneti fericite pentru justitiari
ajunsi in pragul pensiei, judecatorii si procurorii se bucura de aceleasi privilegii. Articolul 82 din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor precizeaza: "Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura se pot pensiona si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii". Desigur, exista si derogari. Este cazul lui Nicolae Popa, presedintele ICCJ si membru de drept al CSM. Desi a implinit 68 de ani, Popa a fost "salvat" de interventia colegei Lidia Barbulescu, aceasta aratand ca magistratii instantei supreme pot lucra chiar daca sunt septuagenari, asta in conditiile in care exista o decizie a Curtii Constitutionale din anul 2005 care a statuat ca un judecator sau un procuror poate sa ramana in functie pana la 68 de ani.
