Senatorii comisiei juridice au decis ca perchezitiile sa se faca doar dupa instiintarea in prealabil a celor vizati, pastrand astfel prevederile formulate de deputati in Codul Penal adoptat anul trecut de Legislativ si respins de presedinte. Decizia de a mentine aceasta reglementare controversata a fost ascunsa de senatori, care sustin ca nu mai stiu ce au votat. Norica Nicolai, senator PNL in Comisie, nu mai stie ce a trecut de Comisia juridica din care face parte, dar isi aminteste vag ca amendamentul privind perchezitia "parca a fost eliminat. Dar nu pot sa comentez daca nu am textul in fata". serban Nicolae, senator PSD, pare sa aiba si el o memorie scurta: "Nu stiu amendamentele pe dinafara !". stie, insa, ca senatorii juristi au discutat strict cererea de reexaminare a lui Traian Basescu si nimic altceva, recunoscand implicit ca amendamentele deputatilor, care au generat proteste ale societatii civile, au ramas valabile. Presedintele Comisiei, Peter Eckstein-Kovacs (UDMR), pretinde ca a lipsit din tara in perioada modificarilor si crede ca ceilalti senatori au profitat de absenta sa. Chiar si dupa reexaminarea ceruta de presedinte, senatorii au pastrat interdictia ca procurorii sa nu poata intercepta convorbirile telefonice in regim de urgenta, pe durata a 48 de ore. Peste tot in lume se practica acest tip de interceptare, insa parlamentarii romani, panicati de anchetele procurorilor, au decis sa se puna la adapost de orice interventie a anchetatorilor.
Raportul Comisiei Europene atragea atentia ca aceste amendamente "ar afecta substantial negativ eficienta anchetelor penale in Romania, dar si anchetele comune impreuna cu statele membre, lupta impotriva terorismului si urmarirea in justitie a criminalitatii transfrontaliere".
Senatorii nu au schimbat mai nimic din vechiul proiect al Codului Penal, care prevedea ca procurorii ii pot cere celui anchetat probele pe care le cauta, dar numai dupa inceperea urmaririi penale. Potrivit Hotnews, daca cel banuit ca ascunde ceva compromitator refuza sa-l predea anchetatorilor, procurorul urmeaza sa consemneze acest lucru intr-un proces-verbal, dupa care ii perchezitioneaza domiciliul.
Controversata ordonanta de urgenta care schimba Codul Penal, cu amendamente aduse de deputati si aprobate de senatori, s-a intors la Senat, dupa ce presedintele Traian Basescu a refuzat sa o semneze in forma adoptata. La reexaminare, noul proiect mai prevede ca procurorii nu au voie sa intercepteze convorbirile telefonice in regim de urgenta pe durata a 48 de ore. Peste tot in lume se practica acest tip de interceptare, insa parlamentarii romani, panicati de anchetele procurorilor, au decis sa se puna la adapost de orice interventie a anchetatorilor. Daca in ordonanta Camerei adoptata in toamna erau trecute toate aceste prevederi, o data cu reexaminarea senatorii nici nu s-au gandit sa le modifice. In plus, procurorii nu mai pot coordona interceptarile pe care, potrivit legii, le face SRI.
O alta prevedere care a ramas in vigoare se refera la posibilitatea ca numai judecatorii sa poata dispune masura de a parasi tara sau localitatea, in conditiile in care acest lucru putea fi impus inainte si de procurori. In acest fel, invinuitul se poate sustrage anchetei penale inainte de emiterea unui mandat de la judecator.
Senatorii din Comisia juridica dau semne de amnezie cand vine vorba de raportul lor asupra Legii de modificare a Codului Penal. Majoritatea fie nu-si mai amintesc de soarta amendamentelor buclucase, incercand sa se ascunda printre proceduri, fie faulteaza grav realitatea, spunand ca au fost excluse.
Presedintele comisiei, senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs, a lipsit din tara timp de doua saptamani si nu a participat la dezbateri, iar raportul a fost votat si aprobat in lipsa lui. "Au profitat de lipsa mea si le-au trecut! Nu pot sa comentez amendamentele, pentru ca nu am fost de fata", spune cu obida Eckstein-Kovacs. Raportul a fost retras de pe pagina de internet a Senatului, la ordinul senatorului PSD serban Nicolae, care ne-a motivat astfel gestul sau: "Nu aveam certitudinea ca acolo apare exact ce s-a discutat la comisie si am vrut sa fac niste verificari. Mi s-a semnalat ca apar chestiuni de care unii nu-si mai amintesc ca s-a discutat". Tot Nicolae admite insa ca raportul a fost aprobat, deci este final.
Norica Nicolai, senator PNL in comisie, nu mai stie ce a trecut de filtrul inteleptilor senatori, dar isi aminteste vag ca amendamentul privind perchezitia "parca a fost eliminat. Dar nu pot sa comentez, daca nu am textul in fata". De asemenea, senatoarea liberala nu gaseste nici o critica la adresa Codului Penal in raportul pe Justitie al Comisiei Europene: "Nu au criticat nimic in acest sens. Sunt sustineri ale unora care au chef de scandal". serban Nicolae pare sa aiba si el o memorie scurta: "Nu stiu amendamentele pe dinafara!" stie insa ca senatorii juristi au discutat strict cererea de reexaminare a lui Traian Basescu, si nimic altceva recunoscand implicit ca amendamentele deputatilor, hulite de toti, au ramas valabile: "Noi nu am discutat amendamentele aduse de deputati. Ele au ramas in picioare. Daca presedintele nu a atacat chestia cu perchezitia, noi am lasat-o asa". Senatorul PSD nu mai stie exact nici ce a cerut presedintele, daca s-a legat de perchezitie sau nu. Senatorul PD-L Constantin Gheorghe nu a participat la dezbateri, dar pare sa se dea batut din start: "Eu sunt in cea mai mare minoritate posibila acolo". El este singurul reprezentant PD-L in comisie. Senatorul PSD Ioan Chelaru nu-si aminteste nici el nimic, deci nu poate comenta pe subiect, in schimb este preocupat de drepturile omului: "Au fost foarte multe discutii. Problema era protejarea drepturilor omului, sa nu se faca provocari speciale din partea procurorilor. Am facut o balanta intre drepturile omului si cele ale procurorilor". Din aceasta balanta, Chelaru gaseste ca procurorii au iesit bine si isi pot face anchetele fara impedimente.
Senatorii Comisiei juridice au facut totusi si cateva lucruri bune: au redus pragul de la 30 milioane de lei la 1 milion de lei in definitia prejudiciului cu consecinte deosebit de grave, au eliminat posibilitatea ca si partile din dosar sa poata solicita expertiza, nu doar magistratii. In plus, la criticile organismelor internationale si ale mai multor ambasadori, au eliminat grozavia, votata de deputati, care prevedea ca telefoanele potentialilor infractori sa fie ascultate numai dupa anuntarea prealabila a acestora ca sunt sub supraveghere.
Cod Penal huiduit
raportul pe justitie al Comisiei Europene, publicat la inceputul lunii, atragea atentia ca amendamentele la Codul Penal aduse de deputati anul trecut si aprobate acum, din nou, de senatorii juristi "ar afecta substantial negativ eficienta anchetelor penale in Romania" si ar afecta "lupta comuna a UE impotriva terorismului si urmarirea in justitie a criminalitatii transfrontaliere". Ambasadorii la Bucuresti ai unor importanti parteneri ai Romaniei au adus critici similare acestor modificari, fiind acuzati de PNL sau PSD ca-si baga nasul unde nu le fierbe oala. "Bunul-simt ne spune ca o lege care ar face aproape imposibile activitatile de perchezitie, daca nu informeaza suspectul in prealabil, este o lege proasta", spunea Nicholas Taubman, ambasadorul SUA. Ambasada Marii Britanii a dat acelasi verdict: "Daca sunt aprobate in forma actuala, amendamentele propuse la Codul Penal ar putea diminua capacitatea autoritatilor romane de a investiga si urmari in justitie persoanele suspectate de infractiuni grave". Germania si Olanda si-au exprimat ingrijorarea prin ambasadorii lor la Bucuresti.