Comisia Europeana va accentua in Raportul pe justitie ca "cea mai mare problema" a Romaniei este blocarea dosarelor de mare coruptie si ca, daca nu se continua "realizarea unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt", clauza de salvgardare pe Justitie ar putea fi activata, a declarat un oficial european familiarizat cu subiectul pentru agentia NewsIn. CE remarca un regres clar fata de raportul din iunie 2007, cand lauda profesionalismul procurorilor anticoruptie din Romania, observand ca toate dosarele de mare coruptie au fost returnate Departamentului National Anticoruptie sau DIICOT, pentru refacerea probatoriului. Vinovati de acest lucru sunt Curtea Constitutionala, care a acceptat exceptiile de neconstitutionalitate invocate de avocatii acuzatilor, dar si judecatorii care au admis toate viciile de procedura invocate de avocati. CE nu iarta nici blocajul promovat de Guvern, pentru a impiedica inceperea urmaririi penale a opt fosti sau actuali ministri, lucru pe care l-a reusit printr-o ordonanta de urgenta care a blocat Comisia de la Cotroceni – emitenta avizelor de urmarire.
Este greu de indicat un singur vinovat pentru aceasta situatie a Justitiei din Romania, cred unii analisti, experti si politicieni. "O astfel de sentinta accentueaza mai mult o stare de spirit guvernamentala. De fiecare data se gasesc argumente care arata o lipsa de vointa politica pentru a se ajunge la procese. Lucrurile se opresc in faza procedurala", crede analistul politic Cristian Parvulescu. Semnalul de alarma tras de la Bruxelles este unul foarte grav, explica expertul Laura Stefan, coordonatorul programelor anticoruptie al Societatii Academice Romane: "Toate aceste intarzieri politice ale dosarelor sunt foarte deranjante pentru Bruxelles. Faptul ca se pomeneste activarea clauzei este foarte ingrijorator. In termeni diplomatici, este un avertisment foarte grav".
Presedintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs, spune ca "daca CE este critica fata de aceste lucruri, este explicabil si rezonabil". Cat despre vinovatie, el crede ca aceasta apartine "clasei politice in general. Clasa politica se strange si trece peste diferende cand e vorba de soarta unui semen politic".
Totusi, influenta politicului asupra Justitiei nu mai este atat de puternica si directa precum in anii trecuti. Judecatorii, fie ei de la Curtea Constitutionala (CC) sau de la instanta suprema, sunt cei care au in mana aceste dosare grele si tot ei iau deciziile de blocare a lor. "Exista o fofilare a instantelor de a zice da sau ba in aceste dosare, care poate avea o mie de motive", recunoaste senatorul Eckstein-Kovacs. Expertul anticoruptie Laura stefan este mult mai transant: "Judecatorii prefera sa se spele pe maini de aceste dosare, pe care le percep ca extrem de periculoase. Portite exista, legislatia permite asta. Oare gresesc chiar toti procurorii in aceste dosare grele sau avem o alta problema?", se intreaba Laura Stefan.
Analistul Cristian Parvulescu stie ca CC este o institutie politica numita cu un mandat: "La CC este o mare concentratie de conservatorism, cu toate conotatiile negative ale termenului. Ea devine o frana in separarea puterilor in stat, care blocheaza reforma inca din 2005". Parvulescu da vina si pe procurori, care uneori intocmesc dosare deficitare, dar mai ales pe judecatori: "Influentarea lor nu este directa, ci discreta. Multi provin din vechiul sistem si pot fi santajati cu dosare de Securitate sau fac parte din retele de influenta. Atitudinea lor este circumspecta, incearca mereu sa se protejeze in spatele procedurilor. Multi au legaturi invizibile, dar eficiente, ca urmare a mostenirii comuniste, cu zona politica, economica, dar mai ales cu cea a serviciilor secrete".