Istoricul si jurnalistul Mihai Pelin s-a stins din viata vineri seara, la varsta de 67 de ani, potrivit Adinei Kerenes, directoarea Editurii Compania, unde istoricul si-a scos ultimele carti.
Istoricul s-a nascut la Cernauti pe 25 august 1940 si a absolvit Facultatea de Filozofie din Bucuresti. Inainte de 1989 a fost redactor la "Scanteia Tineretului" si la "Flacara", dar si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Specializat, dupa Revolutie, in arhivele fostei Securitati, istoricul a coordonat seria "Cartea Alba a Securitatii" si a publicat volume referitore la spionajul in timpul comunismului, cum ar fi "Culisele spionajului romanesc" (1997) si mai ales "Operatiunile Melita si Eterul" (1999), in care documenteaza istoria postului de radio Europa Libera din perspectiva urmelor gasite in Arhivele Securitatii. In carte apare si un raport cu o schita a fostului director al postului, Vlad Georgescu, furnizata probabil de sursa "Laurentiu" – pe care presa l-a identificat de curand ca fiind academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici. In 2001, istoricul s-a oprit asupra lumii literatilor in "ARTUR – Dosarul lui Ion Caraion" si, doi ani mai tarziu, si-a incercat abilitatile de sinteza in "Un veac de spionaj si contraspionaj si politie politica". In 2005 a descoperit, tot in Arhivele Securitatii, documente care-l implicau pe regele Mihai in disparitia a 42 de tablouri apartinand Colectiei Coroanei Regale, pictate de nume ca Rembrandt, El Greco sau Caravagio. Istoricul a aratat ca tablourile au fost scoase din tara de regele Mihai cu o luna inainte de abdicare, fiind apoi vandute unor colectionari privati.
Decesul istoricului a survenit in urma unei afectiuni a ficatului, la Spitalul Fundeni. Inmormantarea va avea loc, cel mai probabil, marti.