» Agentii de turism avertizeaza ca in aceasta iarna numarul turistilor straini veniti sa schieze in Romania va scadea dramatic de la doua sute de mii la numai cateva mii.
» Declinul turismului de iarna este cu atat mai suparator cu cat Romania are una din cele mai intinse zone muntoase din Europa
» Partii putine si scurte, statiuni scumpe si cu infrastructura depasita sunt principalele motive pentru care, spun agentii de turism, strainii ne evita.
» Autoritatile incearca din 2003, prin Programul Superschi in Carpati, sa revigoreze statiunile de iarna, dar rezultatele nu au aparut inca.
» In ciuda evidentei, Romania vrea totusi sa organizeze Festivalul Olimpic al Tineretului European in 2013, rezervat sporturilor de iarna.
Statiunile de schi din Romania sunt in cadere accentuata in privinta numarului strainilor care vin aici sa-si petreaca vacanta de iarna. Daca in urma cu cativa ani puteam vorbi de o suta, doua sute de mii de iubitori ai sporturilor de iarna din alte tari care alegeau Predealul, Sinaia, Poiana Brasov sau alte statiuni pentru a-si cheltui banii de vacanta, astazi putem spune ca Romania aproape a disparut de pe harta Europei din acest punct de vedere. Agentii de turism estimeaza ca in aceasta iarna numarul turistilor din alte tari care vor veni la noi va fi de cateva mii, ridicol de putin in comparatie pana si cu tarile din jurul nostru. Gheorghe Fodoreanu, operator privat de turism, fost presedinte al ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism), sustine ca intotdeauna a fost greu sa vanda vacante de iarna in Romania turistilor straini, din cauza concurentei puternice a celorlalte tari din Europa – Franta, Austria ori Elvetia, sau chiar Bulgaria si Slovenia. "sansa noastra o reprezinta ungurii, sarbii sau moldovenii, care au venit pana acum in numar mai mare in statiunile noastre. Din pacate, din acest an, numarul moldovenilor s-a diminuat foarte tare, din cauza dificultatii acestora de a obtine vize de intrare in Romania dupa intrarea noastra in UE. Daca pana in 2006 veneau intre 12.000 si 16.000 de cetateni din Republica Moldova, anul acesta estimez o scadere cam cu 60-70% a numarului acestora", spune Fodoreanu. Fostul presedinte al ANAT mai crede ca in aceasta iarna nu-marul strainilor care vor intra in Romania nu va depasi 15.000. (Este vorba despre numarul strainilor care vor veni prin agentii de turism. La acesta trebuie adaugat numarul celor care vin independent in Romania.) Aceleasi prognoze sumbre le are si Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT. "Nu aveam cifre oficiale, dar – din estimarile noastre – nu cred ca vom avea mai mult de cateva mii de straini. Exista o concurenta serioasa, la nivel european, din partea unor tari cu traditie in domeniu, precum Elvetia sau Austria, si chiar la nivel zonal din partea Bulgariei sau Sloveniei. Acesta este si motivul pentru care agentiile de turism nu si-au facut o strategie comuna pentru sezonul de iarna, asa cum, de pilda, au facut una pentru sejurul strainilor in sezonul cald incepand cu vara anului 2009", spune Badulescu. La inceputul lunii decembrie, site-ul bulgaresc Novinite.com anunta ca Bulgaria, Romania si Slovenia le vor fi recomandate englezilor ca destinatii turistice de iarna de catre serviciul de calatorii al Post Office din Marea Britanie. Motivul principal pentru care britanicii erau invitati sa vina in aceste tari era "pretul semnificativ mai mic decat in Franta, Elvetia sau Austria". Chiar si recomandata insa, Romania nu reuseste sa fie atractiva. Traian Badulescu identifica drept principala problema lipsa infrastructurii (partii de schi, telescaune etc.). De aceeasi parere este si Gheorghe Fodoreanu, care spune ca statiunile romanesti nu pot fi convingatoare pe piata occidentala din cauza lipsei unor infrastructuri moderne si a inexistentei partiilor de schi mai lungi de 2 km si a spatiilor de cazare situate la altitudine mare. De asemenea, Marian Brancus, directorul unei alte agentii de turism specializate pe vanzarea de vacante pentru straini, spune ca a ales sa nu vanda nimic in aceasta iarna in statiunile montane din Romania pentru ca "acestea sunt prea scumpe".
Mai ieftin ca-n Occident, dar mai scump decat in Bulgaria
Dupa cum anunta si serviciul de calatorii al Post Office din Marea Britanie, statiunile montane romanesti au preturi mai mici decat cele din Franta sau Elvetia. Cu toate acestea, insa, ofertele de la noi sunt mai scumpe decat la vecini.
Astfel, la Poiana Brasov, o zi de cazare la un hotel de trei stele costa intre 55 si 80 de euro pe zi. Pretul mai urca cu 10-20 de euro daca vorbim despre conditii de patru stele. Prin comparatie, la Bansko, Pamporovo sau Borovets, statiuni bulgaresti cunoscute in Uniunea Europeana, preturile pentru cazare la un hotel de trei stele sunt, in acest an, de 25-30 de euro (pentru luna decembrie) si scad apoi cu 10-20% in ianuarie pana la inceputul lui februarie, pentru a creste din nou in a doua jumatate a lunii februarie. Aceasta in conditiile in care parerea operatorilor din turism este unanima in a considera statiunile bulgaresti mai bine dotate – partii de schi mai lungi, infrastructura mai buna etc. – decat ale noastre.
Ministerul Turismului nu poate estima numarul strainilor care vor veni in acest an in Romania
Daca estimarile acestui an sunt de cateva mii de straini, in anii trecuti se vorbea de sute de mii de vizitatori din alte tari. Autoritatea Nationala de Turism (institutie care in prezent nu mai exista, fiind inclusa in Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale) informa ca, in iarna 2003-2004, 240 de mii de straini si-au petrecut vacanta la noi, iar in anul urmator s-a sesizat o usoara crestere, ajungandu-se pana la 270 de mii. In jurul acelorasi cifre s-au situat sosirile strainilor si in iarna 2005-2006.
Pentru anul acesta, reprezentantii turismului romanesc ne-au spus ca nu pot face nici o prognoza legata de numarul turistilor straini care vor veni in Romania pentru schi.
PLAN CINCINAL
Planuri mari pe hartie
Programul Superschi in Carpati varianta 2003:
Etapa I cuprindea statiunile din zona Valea Prahovei cu localitatile Sinaia, Busteni, Azuga, zona Predeal-Rasnov, statiunea Poiana Brasov, zona Padina-Pestera-Valea Ialomitei, zona Valea Superioara a Teleajenului-statiunea Cheia, zona Bran-Moeciu.
Etapa a II-a: statiunile si localitatile turistice: Izvoarele, Borsa, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Tihuta, Harghita Bai, Harghita Madaras, Izvorul Muresului, Lacu Rosu, Lepsa, Covasna, Comandau, Sugas Bai, Cheia, Balea-Lac, Paltinis, Parang, Straja Pasul Vulcan, Rausor, Muntele Mic, Semenic-Crivaia, Stana de Vale, Arieseni, Baisoara, Fantanele-Belis, zona Leasta, zona Valea Doftanei.
Etapa a III-a cuprinde noi statiuni sau centre turistice pe amplasamente noi, situate in vecinatatea unor localitati sau sustinute in prezent numai de o cabana: Luna ses, Valea Vaserului, Tibles (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Carlibaba, Lesu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Brosteni, Borca, Valea Haitii, Colibita, Lapusna, Ardeluta, Durau, Slanic-Moldova, Vetresti-Herastrau, Valea Dambovitei (Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Movilis, Lotrioara, Malaia, Obarsia Lotrului, Vidra, Gatu Berbecului, Poarta Raiului (Sureanu), Petrimanu, Campusel, Baleia, Raul ses (Godeanu), Gura Zlata, Olteana (Tarcu), Rogojel (Vladeasa), Lunca Visagului, Steaua (Somesul Rece), Valea Ierii, Mogosa, Cavnic.
BILANT
Realizarile lui Agathon: o partie si doua tunuri de zapada
Fostul ministru al Turismului din guvernarea PSD, Dan Matei Agathon, spune ca, in ceea ce-l priveste, a facut "ce a putut in cadrul Programului «Superschi in Carpati»". Mai exact, realizarile cu care se lauda fostul ministru sunt partia de schi de la Azuga, tunurile de zapada de la Azuga si Predeal si transportul pe cablu de la Sinaia. "Nu ma intrebati pe mine de ce nu s-a facut nimic pana acum in cadrul acestui proiect. Intrebati-i pe cei de acum! Nu au facut nimic pentru ca in Romania turismul este tratat ca un boschetar", spune Agathon.
VORBE GOALE
Programul "Superschi in Carpati" s-a pierdut pe drum
Ovidiu Garbacea, unul dintre oamenii de afaceri care a ales sa investeasca in turismul montan din Romania, a inceput sa construiasca un complex la altitudinea de peste 1200 de metri, in comuna Fundata, judetul Brasov. Garbacea spune ca a avut in proiectul complexului si o partie de schi, dar cel putin deocamdata a renuntat la acest plan din cauza costurilor foarte mari: "In toata lumea statul participa intr-un fel sau altul la dezvoltarea turismului. La noi, pana acum am facut totul pe banii nostri. Am renuntat sa mai fac partie de schi la Fundata pentru ca trebuia sa platesc 20-25 de miliarde de lei vechi taxa, pentru ca ar fi trebuit sa scot un teren de 8 hectare din fondul forestier". Guvernul Adrian Nastase lansa in decembrie 2003 o lege care urma sa stimuleze practicarea schiului si a sporturilor de iarna in Romania. Actul normativ vorbea, printre altele, despre acordarea de scutiri la plata taxelor in cazul schimbarii destinatiei terenurilor pe care se vor amenaja partiile de schi (terenurile fiind in prealabil declarate de utilitate publica). Legea a fost modificata in 2006, iar in anexa noului act normativ au fost stabilite zonele montane identificate pentru dezvoltarea sporturilor de iarna, zone de pe aproape tot arcul carpatic. Referitor la taxele pe care trebuie sa le plateasca totusi investitorii, reprezentantii Ministerului pentru Turism ne-au spus ca "acestea au fost introduse de Ministerul Agriculturii ulterior aprobarii legii". Daca lucrurile se vor misca totusi intr-o directie buna ramane de vazut, mai ales ca Romania si-a propus sa organizeze editia din 2013 a Festivalului Olimpic al Tineretului European, rezervat sporturilor de iarna. Pentru aceasta tara noastra ar trebui sa aiba partii si baze sportive ireprosabile aproape in toate statiunile de pe Valea Prahovei: Predeal, Azuga, Sinaia, Busteni, Valea Rasnoavei, zone prevazute pentru desfasurarea competitiei.
