1.4 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialFranciszek Gagor: NATO va avea un rol in asigurarea securitatii energetice

Franciszek Gagor: NATO va avea un rol in asigurarea securitatii energetice

Polonia este varful de lance printre statele care doresc extinderea atributiilor NATO si asupra securitatii energetice. Aflat la Bucuresti la inceputul lunii noiembrie, seful statului major polonez, generalul Franciszek Gagor, a detaliat pentru "Romania libera" cooperarea militara dintre Polonia si Romania si perspectivele noilor politici NATO ce urmeaza sa fie definite la summitul de anul viitor de la Bucuresti. Gagor este si unul dintre cei doi favoriti la alegerile de miercuri pentru presedintia Comitetului Militar NATO, celalalt fiind amiralul italian Giampaolo Paoli. Cu un mandat de trei ani, presedintele Comitetului ofera consultanta militara secretarului general al NATO. Generalul polonez considera ca energia este o chestiune care tine de securitate si de protejarea cetatenilor, daca ne gandim la o iarna de minus 30 grade Celsius si fara caldura. "Exista o recunoastere in NATO ca va trebui sa aiba un rol in acest domeniu. Iar unul dintre rezultatele acestor prime discutii este ca NATO ar putea fi responsabila pentru protejarea liniilor de comunicare."
In privinta scutului antiracheta american ce ar urma sa fie instalat in Polonia, Gagor spune ca "din punct de vedere militar, trebuie sa dezvoltam capacitatile de aparare inainte ca amenintarea imprevizibila a rachetelor cu raza lunga de actiune sa se concretizeze".

 

Generalul Franciszek Gagor este seful statului major polonez, cu experienta de conducere in cadrul misiunilor internationale ONU in Irak si Siria si este unul dintre favoritii pentru Presedintia Comitetului Militar NATO in alegerile ce vor avea loc miercuri. Aflat intr-o vizita de lucru saptamana trecuta la Bucuresti, generalul Gagor a detaliat pentru "Romania libera" colaborarea militara romano-poloneza si pozitiile tarilor sale in cadrul NATO.

» Cum este cooperarea militara dintre Romania si Polonia si care au fost rezultatele vizitei dvs. la Bucuresti?

— A fost o vizita de lucru si am fost foarte bucuros ca am putut sa-l intalnesc pe colegul meu roman, amiralul Gheorghe Marin, precum si pe ceilalti oficiali romani. Cooperarea militara dintre Romania si Polonia progreseaza in toate ariile serviciilor noastre, intre statele majore, intre ministerele Apararii si soldatii nostri din teatrele de operatiuni. Una dintre ariile importante de cooperare este desigur participarea in misiunile de mentinere a pacii. Suntem impreuna in Irak, in Afganistan, in Balcani si este foarte probabil ca vom participa impreuna la o misiune UE in Ciad. Discutam lectiile invatate din operatiuni si cum sa folosim aceste lectii pe viitor, in privinta planificarii de desfasurare a fortelor, ce fel de structuri si sisteme de armament trebuie construite pentru ca fortele noastre armate sa fie mai bine pregatite pentru misiunile actuale si viitoare. Desigur ca discutam si activitatile noastre in NATO, in cadrul politicii UE de securitate si aparare – acestea sunt temele pe care ne axam, fie ca e o intalnire bilaterala, o intalnire de comisie militara NATO sau UE.

» Sunteti seful statului major polonez, ce ne puteti spune despre modul de luare a deciziilor in Polonia in privinta trimiterii sau retragerii de trupe din teatre de operatiuni ca Irakul?
— Deciziile luate asupra participarii noastre in misiuni de mentinere a pacii sunt decizii politice. Armata efectueaza analize militare si prezinta optiunile existente, dar decizia e politica. Propunerile vin de la guvern, premier si apoi sunt acceptate de presedinte. Din punct de vedere legal, este o decizie comuna a guvernului si presedintelui. Nu este obligatoriu, dar de obicei se consulta si Comisia de aparare din Parlament. Decizia include aria operatiunii, limita numarului de soldati ce pot fi trimisi si misiunile principale ale contingentului polonez.

» Daca exista un dezacord intre guvern si presedinte, cine primeaza?

— Sunt speculatii politice, ca militar nu pot comenta.

» Care au fost provocarile si dificultatile cele mai mari in reformarea armatei poloneze din era comunista la o armata NATO?

— Ca si in celelalte tari din regiune, am avut provocari similare in mai multe domenii. Primul a fost numarul de soldati. In toate tarile ex-comuniste am fost nevoiti sa ne reducem efectivele militare in numar semnificativ. In Polonia am avut 450.000 de soldati si acum suntem doar 150.000. Iar reducerile au fost nu doar de personal, ci si de structuri si echipamente militare, precum si de armament. A fost destul de dificil, mai ales micsorarea numarului de angajati. Apoi a trebuit sa trecem si printr-o schimbare de mentalitate. In sistemul trecut, mentalitatea si modul de antrenament se axau pe executarea ordinelor – nu doar ce sa faci, ci si cum sa faci. Totul venea pe cale ierarhica de sus in jos. Acum acordam mai multa atentie creativitatii comandantului. El primeste o misiune cu obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca, dar are mai multa libertate de miscare privind felul cum atinge acele obiective. Desigur ca exista reguli de conduita si proceduri prestabilite, dar i se da mai mult spatiu de manevra pe teren, pentru a lua cea mai buna decizie la fata locului.

» Jamie Shea, directorul de planificare a politicilor NATO, spunea ca soldatului modern i se cer mai putin competentele de lupta pentru care a fost antrenat si mai multe capacitati sociale, chiar lingvistice si de intelegere a mentalitatii straine. Sunteti de acord cu aceasta viziune?
— A fost dintotdeauna o combinatie intre cele doua. Sun Tzu scria cu mii de ani in urma acelasi lucru. Sa atingi un tel cu cat mai putine sacrificii posibile. As spune ca dintotdeauna a fost o recunoastere a capacitatii de gandire si de previziune, pe langa forta pura. Iar armata n-a fost niciodata o forta oarba. A construit situatii-surpriza sau piste false, a acordat dintotdeauna o mare importanta informatiilor, modului de gandire a inamicului. Daca intri in mintea inamicului, e mai usor sa prevezi cum va actiona. Iar in istoria militara a fost intotdeauna important sa stii ce se afla dincolo de deal, pentru a-ti putea pregati trupele. Conteaza si mintea, si muschii. A fost asa in trecut si va ramane asa si in viitor.

» Anul viitor, summitul NATO va avea loc la Bucuresti. Cum vede Polonia ideea extinderii atributiilor NATO si in domeniul energetic si credeti ca se va obtine ceva concret la Bucuresti in acest sens?

— Polonia a fost printre tarile care au introdus aceasta idee si au sprijinit-o in NATO. Armata are ca atributii securitatea si protejarea cetatenilor. Imaginati-va o iarna la minus 30 grade Celsius si fara caldura. Veti intelege usor ca energia este o chestiune care tine de securitate si de protejarea cetatenilor. Iar cum NATO vegheaza la securitatea cetatenilor, este normal ca aceasta noua provocare sa fie abordata de NATO. Din perspectiva poloneza, primul succes este deja inregistrat, pentru ca domeniul energetic este recunoscut acum in cadrul NATO ca o baza de discutii si ca o problema pentru care NATO ar trebui sa aiba o politica, un concept. Exista o recunoastere in NATO ca va trebui sa aiba un rol in acest domeniu. Iar unul dintre rezultatele acestor prime discutii este ca NATO ar putea fi responsabila pentru protejarea liniilor de comunicare. Ce alte atributii vor fi stabilite urmeaza sa vedem, asa cum ati remarcat foarte bine, la summitul de la Bucuresti.

» Care este situatia la ora actuala privind scutul american antiracheta ce ar urma sa fie instalat in Polonia?

— Nu pot face comentarii politice. Dar, din punct de vedere militar, asistam la aparitia unui nou tip de amenintare: pericolul atacurilor cu racheta. Este deja real, la nivel tactic, la nivel operational. Daca va uitati la ce se intampla in Irak, bazele militare sunt atacate cu rachete, la fel in Afganistan. Iar in cele mai recente conflicte din Orientul Mijlociu, sute de rachete zboara dintr-o tara intr-alta. Desigur ca ele sunt cu raza scurta de actiune, dar situatia devine foarte tensionata politic, pentru ca e vorba de state diferite. O data cu dezvoltarea tehnologiei, raza de actiune a rachetelor va fi mai lunga, iar acestea vor fi disponibile, mai devreme sau mai tarziu, personajelor imprevizibile. Asa ca amenintarea este deja prezenta, chiar daca deocamdata e vorba de rachete cu raza scurta de actiune. Din punct de vedere militar trebuie sa dezvoltam capacitatile de aparare inainte ca amenintarea imprevizibila a rachetelor cu raza lunga de actiune sa se concretizeze.

» Estonia incearca sa obtina extinderea atributiilor NATO si in domeniul cibernetic. Cum vedeti aceasta initiativa?

— Ca si in cazul rachetelor, observam ca noile dezvoltari in tehnologie duc si la o schimbare a amenintarilor traditionale. Folosim calculatoarele in viata de zi cu zi, iar cand studiezi arta militara inveti ca oamenii lupta precum traiesc. Daca folosim ceva in viata de zi cu zi, folosim acel lucru si in scopuri militare. In Estonia am avut un exemplu clar in acest sens: prin atacurile cibernetice pe care le-a suferit, tara a fost practic blocata. In viitor, conflictele vor incepe in spatiul cibernetic. Potentialii oponenti vor incerca mai intai sa blocheze sistemele computerizate ale tarii vizate. Apoi lupta se va da in spatiul aerian si abia in ultimul rand in plan terestru. Asa ca este natural ca NATO sa confrunte aceasta provocare si sa aiba politici speciale in acest sens. De altfel, se si lucreaza la sisteme de aparare in tarile NATO a sistemelor informationale. Este foarte probabil ca in viitor NATO sa apere mai activ acest domeniu, dar deocamdata vorbim de concepte, politici si proiectarea sistemelor de aparare.

 

Cele mai citite

Republica Moldova aprobă o strategie de apărare pe zece ani: Accent pe securitate și integrarea în UE

Parlamentul Republicii Moldova, dominat de aleşi pro-occidentali, a adoptat joi o strategie de apărare pentru următorii zece ani. Documentul prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare,...

Semnale din Est: Numărul companiilor listate la bursa din Singapore, la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii

Bursa din Singapore a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de companii listate, ajungând la 617 în octombrie 2024, cel mai scăzut nivel din...

Zi plină pentru salvamontiști: 88 de apeluri de urgență și aproape 100 de persoane salvate

Dispeceratul Național Salvamont a raportat vineri dimineață că, în ultimele 24 de ore, salvamontiștii au fost solicitați să intervină în 88 de situații de...
Ultima oră
Pe aceeași temă