Oficiali din Ministerul Economiei si Finantelor recunosc, pentru prima data, ca sansele de recuperare a investitiei romanesti in combinatul de la Krivoi Rog sunt minime. Atat timp cat ucrainenii nu continua lucrarile, iar combinatul nu este privatizat, Romania este in imposibilitate de a obtine inapoi vreun dolar din cele 800 de milioane investite, declara pentru "Romania libera" specialisti din acest minister. Recenta vizita a lui Iuscenko in Romania a avut pe agenda si subiectul Krivoi Rog, dar partile au fost foarte rezervate in declaratii. La nivel guvernamental se spera ca situatia se va rezolva de fapt in 5-6 ani. Se mizeaza pe faptul ca, dorind sa obtina statutul de membru al UE, Ucraina va fi obligata sa-si rezolve intai problemele in litigiu cu statele deja membre, printre care si Romania. Daca pana atunci nu se decide nimic, acela ar fi momentul in care statul roman si-ar putea cere cu sanse de succes banii de la Krivoi Rog, spun specialistii consultati de noi. Investitia ar mai putea fi recuperata prin vanzarea participatiei Romaniei, cifrata la 27% din valoarea combinatului. Pana acum, insa, colosii mondiali din metalurgie care si-au exprimat explicit interesul pentru Krivoi Rog au spus, la fel de direct, ca nu doresc sa negocieze si pentru investitiile sociale si de infrastructura realizate de romani la Krivoi Rog.
Momentul cand Ucraina va intra in ultima linie dreapta a parcursului UE ar fi propice pentru autoritatile de la Bucuresti pentru revendicarea cu succes a creantei Krivoi Rog – spun specialistii consultati de noi.
Investitia ar mai putea fi recuperata si prin vanzarea participatiei Romaniei, cifrata la 27% din valoarea combinatului, dar aceasta varianta are, de asemenea, sanse minime de a fi pusa in practica. Pana acum, colosii mondiali din metalurgie care si-au exprimat explicit interesul pentru Krivoi Rog au spus, la fel de direct, ca nu doresc sa negocieze si pentru investitiile sociale si de infrastructura realizate de romani in Ucraina. Recenta vizita a lui Iuscenko in Romania a avut pe agenda subiectul Krivoi Rog. Presedintele Ucrainei a discutat subiectul si cu presedintele Basescu, si cu premierul Tariceanu, dar partile au fost foarte rezervate in declaratii.
Specialistii din Ministerul Economiei si Finantelor sunt pesimisti si rezervati. Ei nu intrevad posibilitati concrete pe termen scurt si mediu de recuperare a creantei Krivoi Rog. Au acceptat doar o discutie neoficiala cu redactorii nostri pe tema investitiei din Ucraina, motiv pentru care au cerut ca numele lor sa nu fie facute publice.
Gaura neagra
Proiectat ca o uriasa investitie comuna a sapte state socialiste, combinatul de imbogatire a minereurilor de fier acide de la Krivoi Rog (Ucraina) a intrat in moarte clinica exact in anul in care ar fi trebuit sa fie finalizat: 1996. Cele mai multe foste state socialiste s-au retras pe rand din Conventia Krivoi Rog, iar Ucraina a ajuns in 1996 la concluzia ca nu mai are bani sa finalizeze combinatul. Autoritatile romane s-au dovedit a fi cel putin imprudente ulterior anului 1990, cand guvernele Stolojan si Vacaroiu au decis continuarea finantarii si s-au trezit in offside.
Din 1997, Bucurestiul a inceput sa solicite returnarea valorii investitiei romanesti, dar raspunsul ucrainenilor a fost, invariabil, acelasi: datoria se plateste la finalizarea combinatului. Numai ca, asa cum am spus, lucrarile de finalizare sunt sistate din 1996 si sunt putine oportunitati de a fi reluate. Singura sansa de recuperare a celor 800 milioane de dolari investite in obiectivul din Ucraina ar fi vanzarea participatiei Romaniei. Nu prea se gasesc insa cumparatori interesati de obiectivele sociale facute de romani, iar parte din utilajele livrate sunt fie invechite, fie incep sa fie roase de rugina.
Nici o sansa in instanta
Asadar, si teoretic, si practic, pe termen scurt si mediu, investitia de la Krivoi Rog nu are sanse de a fi recuperata. Desi in urma intalnirii recente a presedintilor roman si ucrainean s-a decis infiintarea unui grup de lucru comun, care sa propuna solutii, oficialii de la Bucuresti nu sunt prea optimisti in privinta sanselor reale. Ucrainenii cred ca termenul de cinci luni avansat de partea romana pentru a evalua contributia patrimoniala a Romaniei este nerealist. Nici datele contractuale initiale nu ne avantajeaza si nu sunt sanse de castig in cazul unui arbitraj international. Conform conventiei semnate in 1986, cat timp combinatul nu este finalizat, ucrainenii nu au obligatia sa recunoasca vreo datorie. Depindem doar de bunavointa lor.
Variante
Ramasi alaturi de slovaci in parteneriat cu Kievul, romanii au doar doua variante. Ori finanteaza in continuare, chiar suplimentar, constructia combinatului, ori isi vand participatia detinuta, de 27%. Prima varianta este exclusa categoric atat timp cat nici macar ucrainenii nu mai vor sa bage bani in vechiul proiect de la Krivoi Rog.
In ceea ce priveste a doua varianta, aceea ca Romania sa-si vanda partea, desi aceasta ipoteza ar avea mai multe sanse de reusita, este totusi destul de greu de realizat. Eventualii investitori nu vor sa preia in intregime ceea ce s-a facut la Krivoi Rog. Partea de infrastructura – constand, printre altele, in scoli, spitale, blocuri si iazuri de decantare, toate proiectate si construite de firme romanesti – nu prezinta vreun interes pentru concernele internationale. Potentialii clienti – colosi pe piata internationala – ar dori de la combinat strict liniile de productie a peletelor de fier. Or, partea de infrastructura a costat Bucurestiul aproximativ 180 de milioane de dolari, bani la care nu se poate renunta asa usor. Nici in privinta utilajelor livrate de romani situatia nu sta mai bine. Vechi de peste 10 ani, cea mai mare parte din instalatiile livrate in Ucraina nu mai pot fi folosite. Unele sunt depasite din punct de vedere tehnologic, iar altele pur si simplu nu mai sunt bune de nimic deoarece timpul si rugina le-au scos din functiune.
Asadar, decontarea echipamentelor tehnologice livrate este un alt subiect delicat care-i impiedica pe ucraineni sa lichideze datoria fata de romani. In conditiile in care constructia combinatului nu mai urmeaza proiectul initial si nici un cumparator nu vrea sa achite contravaloarea infrastructurii sociale – infrastructura realizata in cea mai mare parte de romani – Guvernul de la Bucuresti are sanse minime de a prezenta o argumentatie viabila in cursul negocierilor.
ISPAT–LNM, negociator desemnat de premierul Nastase
Toate aceste probleme au facut imposibila pana acum vanzarea participatiei statului roman in cadrul proiectului Krivoi Rog. Dupa ce a cumparat SIDEX Galati, holdingul LNM parea a fi clientul perfect care sa preia cota de 27% din Krivoi Rog. Peletele de fier produse in Ucraina ar fi asigurat pe deplin materia prima necesara combinatului SIDEX. Jucator mondial pe piata metalurgiei, LNM Holdings NV a primit chiar mandat, in 2004, din partea Guvernului Romaniei pentru a negocia cu ucrainenii conditiile de finalizare a lucrarilor la combinat. Pretul cerut de Ucraina a facut insa imposibila incheierea tranzactiei. Oricum, chiar daca LNM ar fi preluat Krivoi Rog, statul roman tot nu si-ar fi incasat in totalitate banii investiti aici.
Interesati strict de liniile de productie, negociatorii LNM Holdings NV au cerut ca de pe factura combinatului Krivoi Rog sa fie eliminate investitiile sociale de genul blocurilor de locuinte, scolilor sau spitalelor construite de romani.
UE, colac de salvare
Unica sansa de a se primi macar o parte din bani se joaca insa pe teren politic. Orientarea Ucrainei spre Uniunea Europeana ar putea fi singura cale de a debloca milioanele de dolari romanesti ingropate la Krivoi Rog. Sau macar o parte din suma. In conditiile in care ar dori categoric aderarea la spatiul european, ucrainenii ar fi obligati sa-si rezolve intai problemele cu statele membre, inclusiv cu Romania. Iar acesta ar fi prilejul perfect pentru ca Executivul de la Kiev sa achite factura Krivoi Rog – sunt de parere oficialii romani. Acesta pare a fi si motivul pentru care presedintii celor doua state, Victor Iuscenko si Traian Basescu, au semnat un protocol distinct pe acest subiect, prin care se retine ca nerezolvata situatia Krivoi Rog.
» In 2007 platim cheltuielile de conservare
Dupa 1990, in loc sa adopte o atitudine mai rezervata in privinta investitiei socialiste de la Krivoi Rog, Romania a tot sustinut financiar constructia combinatului. Nicolae Vacaroiu si Theodor Stolojan, in calitate de sefi ai Guvernului, au ordonat chiar contractarea unor imprumuturi externe pentru a sustine financiar proiectul. Desi nu mai construim nimic la Krivoi Rog, chiar si acum suportam din buget cheltuielile legate de intretinerea muncitorilor detasati ce trebuie sa se asigure ca utilajele nu dispar de la o zi la alta.
