Serbia incearca sa juguleze amplele activitati ale traficantilor de tigarete, dar anchetele ar putea fi instrumentalizate de factiuni politice in concurenta cu puterea. Autoritatile au demarat o ancheta privind o banda specializata in contrabanda cu tigari, seful acesteia, Anton Stanaj, fiind arestat pe aeroportul din Belgrad, cand se pregatea sa se imbarce intr-un avion cu destinatia Podgorita, Muntenegru. Se pare ca el si-a extins reteaua si in Romania.
Daca incerci sa gasesti o trasatura comuna intre regimurile balcanice postcomuniste, cea preferata este a unei simbioze intre lumea politica si crima organizata, potrivit presei din Skopje. Iesirea la iveala aproape simultana in Serbia si in Muntenegru a doua mari dosare privind mafia tutunului nu poate fi intamplatoare si nici desprinsa de motivatia politica.
socul initial a fost provocat de Parchetul din Bari (Italia), care l-a acuzat pe fostul premier muntenegrean Milo Djukanovici ca ar fi "unul dintre sefii mafiei tutunului" si ca a facut din Muntenegru placa turnanta a contrabandei de tigari cu destinatia UE, activitate care genera in anii ’90 o cifra de afaceri de multe miliarde de dolari. Autoritatile din Podgorita au respins acuzatiile procurorilor italieni, dar media sarbe fidele premierului Voislav Kostunita au prins mingea din zbor si l-au calificat pe Djukanovici "mafiotul-sef" si Muntenegrul "stat fondat pe mafie". Puterea de la Belgrad a profitat de ocazie pentru a divulga informatii noi obtinute in cursul operatiunii "Mreza" (Reteaua), dusa de politie contra mafiei tutunului. Scopul manevrei nu era de a clarifica rolul jucat de statul sarb in traficul cu tigari, ci de a spulbera aura fostului premier Zoran Djindjici, proeuropean liberal, care l-a predat pe Milosevici Tribunalului de la Haga.
Operatiunea Mreza
Putini isi amintesc faptul ca Djindjici a fost la originea operatiunii Mreza. De altfel, publicarea rezultatelor anchetelor politiei a fost intrerupta imediat dupa asasinarea sa, in 2003. Dosarul a sfarsit pe fundul unui sertar de la Ministerul de Interne, Dragan Jocici, care a facilitat crearea unui guvern minoritar dependent de sustinerea socialistilor lui Milosevici, fiind primul vizat de afacere.
Desi ancheta a vizat sase grupuri criminale, autoritatile nu au furnizat decat numele sefilor a doua clanuri mafiote – cele ale lui Marko si Mira Milosevici, fiul si respectiv sotia lui Slobodan Milosevici, si cel al omului de afaceri Stanko Subotici, zis "Cane". Nici un cuvant despre Iovita Stanisici, seful serviciilor secrete sub Milosevici, considerat de media independente ca fiind patronul retelei comertului ilegal cu tigarete din Serbia. Nici despre omul de afaceri Milorad Miskovici, magnat in domeniul agroalimentar, considerat drept omul cel mai bogat din Serbia, sau despre Milorad Vacelici, unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Milosevici.
In afacerea mafiei tutunului, argumentul-soc ce revine fara incetare este controversata punere in libertate a sefului clanului mafiot Zemun, de raufacatori si organizatori ai atentatului contra fostului premier.
O afacere superprofitabila
Spre deosebire de traficantii anilor ’90, care profitau de embargo pentru a importa tigari ieftine in Serbia, succesorii lor traiesc din exporturile de tigarete contrafacute cu destinatia tarile din UE.
Capturile unor mari cantitati de tigari s-au inmultit de-a lungul frontierei cu Bulgaria de la intrarea in UE, la 1 ianuarie 2007. Acum, orice marfa care patrunde in tara isi poate continua drumul, fara controale, pana in orice oras din vestul Europei. Calculul traficantilor este simplu: un pachet de tigari, produs si prezentat intr-un ambalaj contrafacut al unei marci cunoscute, in Serbia, in Macedonia si in Muntenegru costa o zecime din pretul sau de vanzare in tarile UE. Bulgaria are 132 de kilometri de frontiera cu Serbia, de-a lungul careia patruleaza un grup mixt de politisti, proveniti din ambele state. Ei au reusit sa dezmembreze un grup de contrabandisti sarbi si bulgari, care dispunea de 11 vehicule de transport si de bunchere in sudul Serbiei pentru depozitarea marfii. Pana in prezent, tigarile plecau din porturile muntenegrene, din Bar si din Zelenika, pentru a fi debarcate pe coastele italiene si apoi dirijate spre diverse state occidentale europene. Justitia italiana arata ca banii proveniti din acest trafic mergeau in Muntenegru pentru a fi "spalati", in special in imobiliare de lux si in sectorul turistic. Ancheta deschisa de procurorii din Bari i-au acuzat direct pe ex-premierul din Muntenegru, Milo Djukanovici (care a exercitat si functia de presedinte intre 1998 si 2002), si pe unii membri ai guvernului sau. Ei ar fi pus in buzunare sute de milioane de euro. De partea sarba, omul de afaceri Stanko "Cane" Subotici aparea ca principalul corespondent al retelei muntenegrene. Djukanovici a respins acuzatiile, calificandu-le "motivate politic".
La Bruxelles, autoritatile comunitare arata ca traficul cu tigarete provenind din Balcani cauzeaza economiei UE pierderi de ordinul a 20 miliarde de euro pe an. z
Asasinii
» Clanul Zemun
Clanul Zemun inseamna crime, stupefiante, prostitutie. Este considerat grupul mafiot cel mai important din Serbia, fiind amestecat in toate traficurile, si isi trage numele de la o mica localitate aflata la periferia Belgradului. Membrii sai, adesea legati de "servicii" si de paramilitari sub regimul Milosevici, au fost suspectati de rapirea omului de afaceri Milorad Miskovici, pentru eliberarea caruia au obtinut o recompensa de cateva milioane de euro. Desi au fost recunoscuti vinovati de a fi executantii asasinarii lui Zoran Djindjici, ei continua sa prospere.
