» Jumatate de secol de comunism si 17 ani de tranzitie au fost suficienti ca un orasel unde bucurestenii veneau in vacanta sa devina un oras al nimanui.
» Fosta "capitala a Cumaniei catolice" – cum numeste orasul istoricul Neagu Djuvara – ar putea redeveni cea mai frumoasa localitate turistica din sudul Moldovei daca proiectele de modernizare vor merge la bun sfarsit.
» Potentialul turistic al Odobestilor este de invidiat, localitatea putand oferi atat turism de sezon, respectiv in perioada de toamna, asa cum se practica pe domeniile viticole din Franta, Italia si Spania, cat si un turism cu tenta culturala, istorica.
Daca pana in 1989 se reusise crearea "omului nou", prin inlocuirea podgoreanului cu muncitorul intr-o localitate eminamente viticola, dupa 1989 acest "om nou" a continuat sa traiasca proletar, asteptand la mila statului, mila care nu a mai venit. Guvernele care s-au succedat dupa 1989 la conducerea Romaniei au distrus sistematic orice speranta a podgorenilor proletari. Toate proiectele initiate de autoritatile locale pentru modernizarea unei localitati cu o infrastructura din anii ‘70 au fost taiate de la finantare de Guvernul Romaniei. Astfel, in 1992 a inceput modernizarea statiei de epurare, dar finantarea a fost sistata dupa 1995 si astazi dejectiile odobestenilor merg di-rect in raul Unirii – Milcovul, poluand de un deceniu panza freatica. In 1996 a inceput constructia unui sediu administrativ in centrul orasului, care ar fi adapostit si Biblioteca si Casa de Cultura. S-au turnat fundatiile si dupa 1997 proiectul a fost abandonat din lipsa finantarii si astazi o groapa ca un crater vulcanic decoreaza centrul orasului. In aceeasi perioada a inceput constructia aductiunii de gaze naturale, dar dupa un an guvernul a scos proiectul de la finantare, cu toate ca mai mult de jumatate din proiect fusese realizat. Intre timp, tevile au ruginit si Odobestii sunt singura localitate urbana din Vrancea care se incalzeste cu lemne la bloc, iar pe locurile de joaca ale copiilor dintre blocuri au fost ridicate magazii pentru lemne. Sistemul de aductiune de apa potabila a fost realizat acum un secol, iar jumatate din apa care pleaca din foraje si drenurile realizate de nemti in timpul primului razboi mondial se pierde pe drum. Au fost depuse mai multe proiecte pentru modernizarea retelei de aductiune si distributie, dar de fiecare data proiectele nu au primit finantare. Ultimul proiect respins fara explicatii credibile a fost saptamana trecuta si exemplele ar putea continua.
Raiul turistilor
Fosta "capitala a Cumaniei catolice" – dupa cum afirma istoricul Neagu Djuvara in ultima sa carte – ar putea redeveni cea mai frumoasa localitate turistica din sudul Moldovei daca proiectele de modernizare a orasului vor merge la bun sfarsit si nu vor fi taiate de la finantare. Potentialul turistic al Odobestilor este de invidiat, localitatea putand oferi atat turism de sezon, respectiv in perioada de toamna, asa cum se practica pe domeniile viticole din Franta, Italia si Spania, dar si un turism cu tenta culturala, istorica. Din acest punct de vedere, Odobestii ar putea dezvolta mai multe trasee tematice. Pe malul stang al Milcovului, de la Cetatuia, locul in care istoricii cred ca a existat vestita cetate a cavalerilor medievali – Kruceburgul, trecand pe la biserica "Ovidenia", ridicata de familia Cantacuzinilor la 1670 pe Dealul Odobestilor, si coborand in orasul vechi, in cartierul evreiesc, veritabila fresca a Odobestilor din anii ‘30. Traseul ar putea continua cu vizitarea monumentelor istorice din apropiere, printre care cele doua schituri, Buluc si Tarnita, dar si vestigii istorice din oras, cum ar fi biserica negustorilor cazaclii (cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel) sau biserica negustorilor romani din centrul orasului. Chiar in curtea spitalului orasenesc – fosta cazarma militara – se afla singurul monument istoric din toata Moldova, ridicat la 1914 si care aduce aminte de razboiul romano-bulgar din anii 1912-1913. Trecand Milcovul, turistul ar putea vizita casa scriitorului Duiliu Zamfirescu de la Vartescoiu si mai ales casele boierului Dimitrie Ramniceanu, cel care a fost imortalizat de scriitor sub numele de Tanase Scatiu. Un lucru insa lipseste la Odobesti – spatiile de cazare. Singurul hotel din a fost vandut in 2006 de proprietar – Centrocoop – unui om de afaceri local, fara ca acesta sa fie obligat sa mentina destinatia initiala a imobilului. Odobestii au nevoie de turisti, dar ca localitatea sa primeasca vizitatori trebuie mai intai sa existe locuri de cazare, pentru ca genul de turism care ar putea transforma Odobestii intr-un rai al turismului vrancean nu se practica nici cu rulota, nici cu cortul.
"Galbena de Odobesti" – vin pe cale de disparitie
Celebra "Galbena de Odobesti" in cel mult 15-20 de ani va disparea de pe piata deoarece soiul de struguri este foarte sensibil la daunatori si boli, fiind acum cultivat pe dealul sarba Odobestilor pe numai 50 de hectare din cele peste 15.000 plantate cu vita-de-vie. Galbena va fi inlocuita cu soiuri ca Merlot, Aligote sau Cabernet. La acest fenomen ireversibil de distrugere a patrimoniului viticol national contribuie, in mod ciudat, fondurile europene de reconversie a suprafetelor viticole. Astfel, pentru replantarea (reconversia) unui ha de vie cu un alt soi viticultorii primesc 15.000 de euro/ha si cum elementul saditor se aduce din import, in 20 de ani de zile podgorenii Odobestilor vor mai vedea "Galbena" doar in poze sau la tv. "In viitorul mai mult sau mai putin apropiat vinurile traditionale ale Podgoriei Odobestilor – sarba, Feteasca, Galbena – vor deveni amintire. Un lucru trist este acela ca aceasta Galbena care se gaseste pe la Odobesti, Jaristea, Brosteni, Carligele, Cotesti si Bolotesti nu este soiul clasic, inregistrat in nomenclatorul de specialitate, ci unul demi-dulce, usor degenerat, in timp ce adevarata Galbena produce un vin sec, de o culoare galbui-verzuie, acidulat, care i-a facut de altfel si faima. Din pacate, pana si vinul de impartasanie va fi unul de sorginte frantuzeasca", ne-a precizat specialistul oenolog number one al podgoriei, Stanescu. Acesta lucreaza numai "in barique" in cramele sale vinuri de top, pe care actualmente le livreaza in special ambasadelor straine din Bucuresti. Este vorba de "Vinul de gheata" si de "Vinul monahului", ambele soiuri de vinuri unice in lume. Din intinsele vii ale Podgoriei Odobestilor in care Galbena era regina viilor, astazi numai cativa viticultori mai cultiva acest soi care se identifica cu numele asezarii. Viitorul, se pare, va fi al soiurilor de import, deoarece procesul de productie este mai simplu, iar soiurile mai rezistente.
