Rezervatia de zimbri de la Hateg este pe cale de disparitie. Dupa ce, ani in sir, autoritatile au tratat cu dezinteres cea mai cunoscuta dintre rezervatiile in care exista unele dintre ultimele exemplare din animalul-simbol al Romaniei, acum situatia la Hateg este dramatica. In arealul rezervatiei mai exista doar patru zimbri, cel mai batran de 20 de ani, iar cel mai tanar, un pui, avand mai putin de trei. Spre comparatie, in 1958 traiau la Hateg aproape 30 de exemplare.
Suprafata impadurita a rezervatiei s-a redus puternic in ultimii ani. Daca in anii ‘90 erau 700 de hectare, suprafata s-a injumatatit dupa retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari. Mai multe parcele din cele 300 de hectare impadurite ramase in administrarea rezervatiei au fost masurate, fiind si ele pe cale sa fie retrocedate. Retrocedarea terenurilor impadurite, chiar si a celor din rezervatii sau parcuri nationale, a fost permisa de Legea 247/2005, care a operat pana de curand. Abia acum Legea 47/2007 interzice acest lucru, dar rezervatiile nu sunt definite in continuare clar in legislatia autohtona.
Banii din biletele de intrare vandute vizitatorilor nu sunt suficienti nici macar pentru a asigura cumpararea celor 10 kilograme de graunte pe care le consuma in fiecare zi un zimbru.
Ca o ultima solutie pentru a salva ce se mai poate recupera din rezervatia de la Hateg, primaria locala i-a propus Directiei Silvice Hunedoara un proiect prin care sa preia in administrare rezervatia.
Situata la trei kilometri de orasul Hateg, rezervatia de zimbri din padurea Slivut este cea mai cunoscuta din tara, dar in timp si-a pierdut din stralucirea de altadata. Acum, rezervatia moare cu fiecare zi care trece, iar edilii din Hateg isi doresc sa o administreze, astfel incat aceasta sa fie din nou o atractie turistica. In 1958, la rezervatia din Hateg erau aproape 30 de exemplare si se ajunsese la un moment dat ca padurea Slivut sa fie o adevarata "pepiniera" pentru alte zone ale tarii. In prezent, aceste date sunt doar istorie. In 2002, la Hateg mai erau doar doi zimbri veterani, Romi si Romina, iar acum patru exemplare amintesc de gloria de odinioara. "Avem patru zimbri la vizita, cel mai batran de 20 de ani si cel mai tanar, un pui, are mai putin de trei ani. Mai sunt alti 50 la Bucsani – Dambovita, la inmultire. La zimbri este mai dificil, pentru ca aceasta specie se inmulteste doar din patru in patru ani", a spus unul dintre ingrijitori, caruia ii este frica si sa isi dea numele, pentru a nu avea probleme cu sefii lui.
Imaginea rezervatiei nu mai este ceea ce a fost candva, iar noroiul sau mizeria din tarc taie mult din grandoarea zimbrilor. In plus, animalele sunt ferite de ochii vizitatorilor, tarcul lor fiind inconjurat cu gard de beton, inalt, in care doar cateva ferestre ofera o mai buna vizibilitate. Primaria a propus Directiei Silvice Hunedoara un proiect prin care sa preia in administrare rezervatia si, astfel, zimbrii sa fie salvati. Cheltuielile ar trebui suportate de Directia Silvica Hunedoara, care administreaza la ora actuala rezervatia, dar edilii din Hateg spun ca institutia silvica nu are prevazute fonduri in acest sens, in timp ce incasarile nu acopera nici pe departe costurile necesare intretinerii animalelor. Primaria Hateg a gasit o posibila solutie, mai ales ca in Tara Hategului zimbrul este la loc de cinste chiar si in parcul orasului. "Dorim sa preluam in administrare rezervatia, iar proiectul este in curs de rezolvare. Am propus aceasta varianta nu numai pentru ca Directia Silvica Hunedoara nu are prevazute fonduri pentru finantare, ci, mai mult, pentru ca Hategul se reprezinta prin aceasta rezervatie, care se afla intr-un stadiu avansat de degradare, iar viata zimbrilor este pusa in pericol", a declarat viceprimarul orasului, Ioan Dabelea. O problema reala o reprezinta diminuarea suprafetei impadurite alocate rezervatiei. Daca in anii ‘90 erau 700 de hectare, acum suprafata s-a injumatatit dupa retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari. "O parte a terenului impadurit a fost retrocedata fostilor proprietari si, din 700 de hectare de teren, mai avem circa 300. Chiar saptamana trecuta au venit sa masoare suprafetele si urmeaza, probabil, sa mai retrocedeze o parte", a mai declarat ingrijitorul mentionat anterior.
Rezervatiile nu sunt clar definite
Retrocedarea terenurilor impadurite, chiar si cele din rezervatii sau parcuri nationale, a fost permisa de Legea 247/2005, care a operat pana de curand. Marius Cristian Vladu, subprefectul judetului Hunedoara, atrage atentia ca noua lege, 47/2007, care modifica prevederile vechiului act normativ, interzice retrocedarea suprafetelor in parcuri nationale, rezervatii sau chiar parcuri din interiorul oraselor. "Noi am restituit o parte din domeniile familiei Kendeffi sau urmasilor acesteia, pentru suprafetele care au mai putut fi dovedite cu acte. Atunci legea nu numai ca permitea, dar chiar ne obliga sa restituim. Legea 47, care modifica si completeaza Legea 247, interzice acum acest lucru. Rezervatiile nu sunt insa clar definite in legislatia romaneasca", a precizat Vladu.
