Serviciul Roman de Informatii (SRI), Serviciul de Protectie si Paza (SPP) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) s-au imprumutat cu peste 200 de milioane de euro si dolari la banci din strainatate.
Creditele au fost garantate de stat prin Ministerul Finantelor, iar actele normative prin care s-au aprobat imprumuturile au fost secretizate in totalitate.
Unele imprumuturi s-au derulat prin intermediul unor unitati speciale ale serviciilor, altele prin firme "civile". UTI Italy, societate inmatriculata de gen. Tiberiu Urdareanu, a jucat rolul de finantator si furnizor de produse pentru SPP.
Dintre cele trei servicii speciale amintite, STS a acumulat de-a lungul anilor cele mai mari datorii la banci. In perioada 1997-2006, institutia a beneficiat de garantii guvernamentale in favoarea bancilor externe de 133 de milioane de franci elvetieni, 73 de milioane de dolari si alte 40 de milioane de euro. Prima linie de creditare a fost deschisa in 1997, in baza HG 20, publicata in viteza pe data de 1 ianuarie si intrata in vigoare in aceeasi zi. Declarata ca avand caracter militar, deci secreta, hotararea amintita a permis STS sa contracteze trei imprumuturi de la Banque Nationale de Paris, in valoare de 46,15 milioane de franci, 48,15 milioane de franci si 38,65 milioane de franci. Emise in 1997, dar avand termen de valabilitate pana in 2009, garantiile guvernamentale au lasat posibilitatea ca STS sa acceseze credite chiar si in 2006.
In afara de HG 20/1997, STS a mai beneficiat de alte doua hotarari de guvern – 985/1999 si 1277/2000 -, care i-au permis sa imprumute succesiv de la Bank Leumi, Citibank International PLC si Raiffeisen Bank suma totala de 73 de milioane dolari si 40 de milioane euro.
SRI, putin mai econom
Pe locul doi in topul serviciilor secrete datoare bancilor straine se afla SRI, cu aproape 60 de milioane de euro si 44 milioane de dolari. Primele credite au fost deschise in 1995, iar apoi contractarea de imprumuturi a devenit o practica obisnuita. Numai Cabinetul Nastase a emis patru hotarari de guvern secrete prin care SRI a primit acces la finantari de aproape 60 de milioane de euro oferite de Raiffeisen Bank, Deutsche Bank si BRD-GSG.
SPP, creditat de UTI
Creat pentru a asigura demnitarilor paza si protectie, SPP a beneficiat de un singur act normativ care i-a permis sa contracteze imprumuturi externe, anume HG 550/2000. Spre deosebire insa de STS sau SRI, hotararea de guvern data pentru Serviciul de Paza si Protectie pare sa fi avut o anume dedicatie: UTI Italia. Cea mai mare parte din garantiile in euro si dolari oferite pentru SPP de Ministerul de Finante au fost decontate la firma UTI Italy, membra a grupului de firme UTI, proprietate a generalului Tiberiu Urdareanu. Societatea privata nu a avut doar rolul de furnizor de servicii si echipamente, ci a fost chiar creditorul SPP. Garantiile guvernamentale cu numerele 705, 5153 si 5154, valorand in total 1,6 milioane de dolari si 2,24 milioane de euro, au fost emise pentru SPP direct in favoarea UTI Italia, care a devenit astfel creditorul Serviciului de Protectie si Paza.
15 garantii guvernamentale pentru Urdareanu, via Romtehnica
Contractele cu SPP nu au fost singurele situatii in care compania UTI Italia a ajuns sa beneficieze de garantii guvernamentale din partea statului roman. In baza a doua hotarari de guvern, 211/2000 si 960/2000, si ele secretizate, firma lui Tiberiu Urdareanu a derulat mai multe contracte cu Romtehnica, societate comerciala prin care MApN isi deruleaza achizitiile. UTI a avut la dispozitie 15 garantii guvernamentale, in valoare totala de 21,78 milioane de dolari si 1,16 milioane de euro emise pentru Romtehnica.
Potrivit conducerii UTI Italy, in afacerea cu Romtehnica, firma UTI ar fi incasat doar 8,35 milioane de dolari. In ce priveste contractele cu SPP, oficialii UTI sustin ca le-au castigat cinstit, in urma unei selectii de oferte, la care au participat si alte firme, precum ISAF SA sau EADS – DSN.
"Secret cu caracter militar"
Desi o parte din prevederile hotararilor de guvern ce au creditat serviciile secrete sau speciale ar trebui sa fie publice, toate guvernele semnatare de astfel de hotarari au preferat sa le secretizeze in intregime, pe motiv ca sunt "documente secrete cu caracter militar" si "contin informatii clasificate".
Daca admitem ca este normal ca unele dintre achizitiile serviciilor secrete sa fie secrete, nu putem accepta insa ca procedurile de imprumut si achizitie sa ramana secrete. Contribuabilii au dreptul sa stie ce dobanda s-a platit pentru imprumuturi, daca ele au fost rambursate sau daca statul a fost executat, conform garantiilor, ce proceduri de achizitii s-au folosit, daca firmele preferate pentru aceste contracte secretizate sunt in afara oricarei suspiciuni.
Rugate sa ne spuna macar nivelul dobanzilor platite pentru sutele de milioane de euro si dolari luate de la institutii bancare din strainatate, SRI, SPP si STS "s-au facut" ca nu inteleg intrebarile. Dupa aproape doua saptamani de cand au fost solicitate informatiile, din partea SRI nu s-a primit nici un raspuns. SPP si STS, invocand secretizarea mai sus amintita, ne-au expediat, pentru amanunte, la Ministerul Economiei si Finantelor.
Nici aici nu ne-am lamurit, deoarece, pentru presa, Finantele nu recunosc garantiile oferite bancilor straine pentru imprumuturile serviciilor secrete. si asta, in ciuda existentei hotararilor de guvern publicate in Monitorul Oficial.
Rugati sa ne comunice lista tuturor garantiilor guvernamentale acordate de statul roman din 1990 pana in prezent, oficialii Ministerului de Finante ne-au trimis initial o lista cu cateva AGROMEC-uri pentru care statul a garantat o serie de imprumuturi prin anii ‘90. Dupa alte doua luni de discutii, Ministerul de Finante ne-a remis o lista extinsa a imprumuturilor garantate de stat, insa tot incompleta, care continea doar o singura garantie de stat in favoarea unui imprumut contractat de SRI.
ISTORIC
» UTI, abonatul la securizare
Fostul maior MApN Tiberiu Urdareanu a inceput sa-si dezvolte colosul UTI Group in 1990, cand a fost infiintata societatea INFCON. Compania avea ca obiect de activitate grafica computerizata, procesarea de imagini, subansambluri si accesorii pentru computere, plus comertul cu produse de birotica. In anii urmatori, Urdareanu a pus pe roate o serie de firme prin care a scos contracte din ce in ce mai generoase. Multe dintre ele cu statul, indiferent de culoarea politica a guvernantilor. Primul mare contract a fost incheiat cu Centrala Nucleara Cernavoda. Au urmat foarte multe contracte importante pentru securizari la obiective precum Eximbank, BANCOREX, Ministerul de Finante, Aeroportul Otopeni etc. Un contract important a fost si cel prin care UTI a realizat securizarea portului Constanta (60 milioane de euro). Pentru realizarile in securizarea obiectivelor, domeniu in care grupul de firme UTI aproape ca detine monopolul, Ion Iliescu a decis in 2004 sa-i acorde lui Tiberiu Urdareanu Ordinul National pentru Merit in grad de Cavaler.
» Trei firme intr-una
Potrivit Registrului Comertului roman, firma UTI Italy are ca actionar majoritar doua alte firme: UTI International – inmatriculata in Italia, si UTI Holdings B.V. din Olanda. Afacerea este insa a aceluiasi Tiberiu Urdareanu, care este prezent atat in conducerea firmei din Italia, cat si intr-a celei din Olanda. Sistemul prin care functioneaza cele trei companii este de "firma in firma". UTI Holdings B.V. din Olanda detine firma din Italia, iar cea din Italia firma din Bucuresti.
