UPDATE 15.50: Fuziunea PMP – UNPR va genera o a treia forţă politică, alături de PSD şi PNL, lucru care va conduce la consolidarea capacităţii democratice a Parlamentului, a declarat miercuri preşedintele formaţiunii, Traian Băsescu, potrivit Agerpres.
„În urma deciziilor noastre de astăzi, apare o a treia forţă politică, consistentă în teritoriu şi care are perspectiva obţinerii unui scor foarte bun în alegerile legislative. Acest lucru va însemna consolidarea capacităţii democratice a Parlamentului României, pentru că deciziile nu se vor mai juca între Modrogan şi Kiseleff, ci deciziile vor trebui să treacă şi prin Nicolae Iorga”, a afirmat Băsescu, după votul de fuziune prin absorbţie a UNPR cu PMP dat în cadrul Congreselor extraordinare reunite ale celor două formaţiuni.
Potrivit preşedintelui PMP, în urma fuziunii s-au obţinut o serie de “rezultate pragmatice”.
„PMP a obţinut 1.320 de consilieri locali, UNPR a obţinut 1.200 de consilieri locali, ceea ce înseamnă că împreună am depăşit 2.500 de consilieri locali, PMP a obţinut 18 mandate de primar, UNPR a obţinut 26 de primari, deci împreună avem 44 de primari, consilieri judeţeni – PMP a obţinut 37 de consilieri judeţeni, UNPR – 14, împreună avem 51 de consilieri judeţeni. Şi, în sfârşit, vicepreşedinţi de consilii judeţene, PMP are şapte vicepreşedinţi cu UNPR împreună facem opt vicepreşedinţi”, a explicat el.
15.30: Obiectivul PMP pentru alegerile parlamentare din toamnă este obţinerea a 15-20% din voturile românilor, a declarat Traian Băsescu, potrivit Agerpres.
„Obiectivul este între 15 şi 20 procente pentru toamnă”, a spus Băsescu, la finalul reuniunii Congreselor extraordinare ale PMP şi UNPR, în cadrul căreia s-a votat fuziunea celor două partide.
Întrebat dacă este de acord cu „profilul de premier al lui Dacian Cioloş”, despre care a vorbit liderul UNPR Valeriu Steriu, Băsescu a spus: „Pot fi de acord cu orice, dar cel mai bun profil de premier sunt eu”.
Preşedintele PMP a precizat că încă au mai rămas zone în teritoriu, în mediul rural, unde nici PMP şi nici UNPR nu aveau organizaţii, dar, în general, în urma fuziunii celor două formaţiuni, teritoriul este acoperit.
„Încă mai rămân pete albe în mediul rural unde nici noi, nici UNPR nu avem organizaţii, dar, în general, se rezolvă problema acoperirii teritoriului. În momentul de faţă avem, la nivel naţional, cei doi preşedinţi executivi, avem doi prim-vicepreşedinţi, până luni domnul Steriu îi va desemna şi pe ceilalţi doi, structurile în teritoriu fuzionează strict pe baza rezultatelor din alegeri, adică acolo unde organizaţia judeţeană de la UNPR a obţinut un scor mai bun are preşedinţia organizaţiei, acolo unde a obţinut PMP are PMP preşedinţia. Cel mai mare obiectiv pe care îl avem la Parlament este să avem grup pentru a putea fi reprezentaţi în secţiile de votare la alegerile din decembrie”, a menţionat Băsescu.
Întrebat dacă sediul UNPR din Kiseleff va fi păstrat după fuziune, Valeriu Steriu a spus că se va decide în perioada următoare.
„Urmează în perioada imediat următoare o aşezare pe tot ce înseamnă active în ţară, nu doar în Kiseleff. Avem foarte multe locuri în care se suprapun sediile PMP şi UNPR, vom face o analiză. Cele mai bune clădiri vor rămâne sediile pentru un singur partid”, a afirmat Steriu.
14.30: Congresele extraordinare reunite ale PMP şi UNPR au aprobat miercuri în unanimitate protocolul privind fuziunea prin absorbţie a celor două partide, potrivit Agerpres.
Anterior, în cadrul Congresului PMP, s-a votat modificarea statutului partidului în vederea măririi numărului de membri ai conducerii centrale cu o funcţie de preşedinte executiv şi două de prim-vicepreşedinte.
14.04: Preşedintele UNPR, Valeriu Steriu, a vorbit, miercuri, la Conferinţa extraordinară a Uniunii Naţionale pentru Progresul României, despre motivația care a dus la fuziunea cu Partidul Mișcarea Populară, potrivit Agerpres.
„Mi-aş fi dorit ca munca şi seriozitatea noastră să fie răsplătite aşa cum merită pe deplin, mi-aş fi dorit ca şi aliaţii şi partenerii noştri să fi fost măcar pe jumătate atât de sinceri şi de oneşti şi de deschişi faţă de noi cum am fost noi faţă de ei. Mi-aş fi dorit ca în politică să conteze puterea cuvântului dat, ca bărbăţia şi onoarea să nu fie doar lozinci bune de spus la televizor, dar ultima perioadă mi-a arătat că în politica românească sunt foarte puţini bărbaţi adevăraţi”, a afirmat Steriu, la Conferinţa extraordinară a UNPR, desfăşurată miercuri la Palatul Parlamentului.
El a menţionat că, săptămâna trecută, Comitetul Executiv Naţional a validat fuziunea cu Partidul Mişcarea Populară. „Motivul pentru care s-a săvârşit acest lucru este că nici PSD, nici PNL nu au oferit respectul pe care UNPR îl merită. Nu pot, cu conştiinţa împăcată, să accept o variantă politică în care dvs, forţa UNPR, să nu primiţi respectul cuvenit. Nu pot, cu conştiinţa împăcată, să accept varianta de fuziune a PSD care spune – facem fuziune în termenii noştri şi noi alegem ce oameni păstrăm, ce oameni dăm afară din partid. Nu pot spune, cu conştiinţa împăcată, să accept neseriozitatea PNL care una spune şi alta face peste o oră. UNPR nu stă după nimeni şi nici la cheremul nimănui, este un partid care are tăria şi bărbăţia de a sta pe picioarele sale. Nu stăm cu mâna întinsă la nimeni şi nu cerem favoruri la nimeni, cerem doar respect. PMP ne-a oferit acest respect şi acesta a fost principalul motiv pentru care ne unim forţele”, a precizat Valeriu Steriu.
El a adăugat că PMP şi UNPR sunt împreună două partide de 15 – 20%, cu oameni demni şi curajoşi, iar fuziunea celor două formaţiuni se face în termeni de unu la unu, în care se vor împărţi poverile în mod egal şi vor da aproape o sută de parlamentari în toamnă.
La rândul său, liderul grupului parlamentar al UNPR de la Camera Deputaţilor, Ion Răducanu, a declarat că singura soluţie salvatoare pentru Uniune este fuziunea cu PMP.
„Am realizat cu toţii că avem nevoie de o schimbare, de o rebrenduire, care desigur doare, dar decât să supravieţuieşti târându-te, mai bine restartezi sistemul şi te reconfigurezi, renaşti, aşa cum face vulturul la mijlocul vieţii sale. Vulturul uneperist, altădată mândru şi puternic, pare să îşi fi terminat prima parte a existenţei acum, el trebuie să decidă între renaştere şi dispariţie, între transformare şi dezintegrare, între colectivitate sau solitudine. (…) Singura soluţie apărută, când nu mai speram nimic, a prins contur în această lună şi poate fi salvatoare pentru toţi. Această soluţie este fuziunea cu PMP şi crearea celei de a treia forţe politice parlamentare”, a subliniat Răducanu.
13.55: Conducerile PMP şi UNPR s-au reunit miercuri, la Parlament, pentru a discuta ultimele detalii legate de fuziunea celor două formaţiuni. La reuniune participă preşedinţii PMP, Traian Băsescu, şi UNPR, Valeriu Steriu, lideri din conducerile centrale ale celor două partide, parlamentari şi lideri de filiale, potrivit Agerpres.
———
Fuziunea dintre UNPR și PMP urmează să fie validată, miercuri, în cadrul unui Congres extraordinar. Astfel, noul partid, care se va numi Partidul Mișcarea Populară, va fi condus de Traian Băsescu și va avea 518 consilieri locali, 51 consilieri judeţeni, 138 de viceprimari şi va deveni treilea grup parlamentar ca număr în Camera Deputaţilor, potrivit agențiilor de presă.
Fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PMP vine ca soluţie pentru ambele formaţiuni politice după alegerile din 5 iunie, aceste partide urmărind să obţină „o linie de start” mai bună în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Astfel, la locale, partidul condus de Traian Băsescu (PMP) a obţinut 18 mandate de primari (0,56%), 1.315 consilieri locali (3,26%), şi 41 de mandate de consilieri judeţeni, în timp ce UNPR, intrat recent sub conducerea lui Valeriu Steriu a obţinut, acolo unde nu au avut liste comune cu PSD, 26 de mandate de primari (0,81%), 1.203 consilieri locali (2,99%) şi 14 mandate de consilieri judeţeni (0,975).
Citește și: Prima reacție a lui Gabriel Oprea, după fuziunea UNPR – PMP
În urma fuziunii PMP-UNPR, noul PMP, îl va avea ca preşedinte pe Traian Băsescu, iar Eugen Tomac şi Valeriu Steriu vor deține funcţiile de preşedinţi executivi.
„Va fi o distribuţie echilibrată a puterii în teritoriu. Pentru că analiza pe care o facem de două săptămâni ne arată că acolo unde Partidul Mişcarea Populară este puternic, sunt slăbiciuni mai mari la UNPR, şi unde Partidul Mişcarea Populară este slab, a avut rezultate slabe la alegeri, este mai puternic UNPR. Avem o soluţie echilibrată de 50% – 50%. Vă mai pot spune că PMP-ul actual are doi prim-vicepreşedinţi, noul partid va avea patru prim-vicepreşedinţi pe care îi va desemna UNPR până miercuri. Drept pentru care, în conformitate cu statutul nostru, am semnat cu domnul preşedinte Steriu acordul de fuziune”, spunea Băsescu, în urmă cu o săptămână, în cadrul unei confierinţe de presă în cadrul căreia a anunţat fuziunea dintre cele două partide.
Citește și: Îl va salva pe Traian Băsescu fuziunea cu UNPR?
Decizia UNPR de a fuziona cu PMP vine în contextul în care UNPR a negociat o fuziune cu PNL imediat după alegerile locale şi în condiţiile în care avea deja un parteneriat cu PSD, partid cu care a candidat la alegerile locale pe liste comune, excepţie făcând anumite localităţi în care filialele PSD şi UNPR au decis să meargă în alegerile locale cu liste separate.
