12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialUltimul Nicolaescu - Supravietuitorul

Ultimul Nicolaescu – Supravietuitorul

Supravietuitorul
Productia: Romania 2007  Regia: Sergiu Nicolaescu  In distributie: Sergiu Nicolaescu,  Petr Falc, Vladimir Gaitan, Ion Dichiseanu  Distribuit de MediaPro Film Distribution

 

Cine s-o fi gandit ca inca un episod (zice-se adaptat la rigorile zilei), din saga comisarului Moldovan, ce facea deliciul publicului in vremuri "de trista amintire", o fi exact ce le-ar trebui spectatorilor de azi?! Si, mai ales, dupa ce criterii or fi judecat membrii comisiei CNC (care i-a dat scenariului Supravietuitorului cea mai mare nota si un buget de 180 de miliarde de lei la scandalosul concurs din decembrie 2006), meritele si potentialul unei asemenea pelicule?! Daca – pentru cine isi mai aminteste – s-a facut atunci mult caz de necesitatea ca un script sa aiba merite literar-artistice, zau ca nu poti sa-ti imaginezi cum ar fi luat insalaitura asta debila nota de trecere, daramite una maxima?! Lasand deoparte orice discutie despre (ne)meritele tehnice – de la ilogica montajului la dublajul de-sincronizat al sunetului care da gata orice premisa (elementara) de veridicitate (nu ca ar fi existat una, dar…) sau vocea varstnica a lui Sergiu Nicolaescu iesind, de-sincronizata si ea, din gura versiunii tinere a comisarului amintit (Petr Falc) -, tot nu e nimic in Supravietuitorul care sa aduca, fie si vag, a film. Sa spui ca e o poveste obosita, furata partial de la Cartarescu si din cateva momente cinematografice (de la The Deer Hunter la Tzameti) mai de soi ce s-au ocupat si de ruleta ruseasca, ar insemna sa jignesti acele productii, care, chiar, erau filme! Facute cu meserie si profesionalism  tehnic. Care aici absenteaza total. Dincolo de Jean Constantin, revenit ca personajul Limba si singurul care pare sa se intrebe ce naiba cauta el in prostia asta – nu exista in aceasta pelicula nici un dialog sau gest care sa sune ori sa arate firesc. Toti "dusmanii" adunati simt nevoia sa isi explice expozitiv intentiile si planurile "malefice", iar batranul comisar peroreaza si el motivatii – caci, intre multe altele, "filmul" se plimba intre prezentul "1978 – undeva in Europa" (care aduce suspect de mult ca niste locatii foarte frecventate din Bucuresti si ceva planuri generale pragheze  – dar, hai, sa nu ne mai obosim si cu asta) unde batranul Moldovan revine pentru a incheia niste socoteli intr-un soi de versiune manelista a unei competitii de ruleta incrucisata. Totul garnisit cu flash-back-uri din inchisoarea comunista, in care raii l-au azvarlit si pariaza pe sansele lui de a-si zbura creierii, si din tineretea lui interbelica ce sterge pe jos, jignitor, cu povestea Zarazei, aici Zarada, "jucata" de Ileana Lazariuc care nu e in stare sa articuleze nici macar un zambet natural si care, dincolo de mult-anticipata (de cine?) si penibila scena nuda, e toata numai grimase si priviri languroase. Iar cand deschide gura, chiar e jale… Plus ca avem parte si de un interludiu de circa 20 de minute in care  eterna Loredana (doar sotul dumisale,  Andrei Boncea, e producatorul acestei gramezi de pelicula!)  schimba toaleta dupa toaleta si, acompaniata de ceva dansatoare sumar imbracate, canta de toate pana innebunesti si iti zici ca mai bine te-ai uita inca zece ore la Sergiu…
Te duci la cinema sa vezi chestia asta si nu stii daca sa razi in hohote de penibilul si aiureala ei sau sa urli, gandindu-te ca poate si o parte din banii tai au contribuit la realizare (ar trebui ca si la inceputul  filmelor cu credite CNC sa fie pus avertismentul: Aici zac banii dumneavostra!). De la urmariri hodoronc-tronc sontacaite pe acoperisuri la pretentiile de suspans, impuscaturi prin cimitire – in care se rateaza de la cativa pasi (dar Sergiu ii rade, sec, pe toti!) ori muzica asasina in crescendo-uri (pentru care strident ar fi un urias eufemism), nu exista practic nimic care sa evoce macar cele mai elementare notiuni de gramatica cinematografic-compozitionala. Si atunci ce rost mai are sa spui ceva despre "jocul" lemnos/ jenant al performerilor (fie ei actori ori pseudo-vedete televizual-muzicale), aberatia de plot ori, cu atat mai putin, latura vizuala?! Supravietuitorul nu e un film, dar zau daca am putea spune ce e, dincolo de fantasmele grandomane ale unui individ care nu mai are de mult nici o treaba cu cinema-ul, dar, care, cumva (cum oare?!) primeste fonduri pentru a-si inalta statuia prin salile romanesti de cinema – caci nu poti sa-ti imaginezi ca productia asta va ajunge vreodata prin alte parti. Poate, acea lume de nouveaux riches si de indivizi educati la scoala manelelor – care carcoteste la viziunile lui Nae Caranfil si stramba din nas, superior, la Cristi Puiu si Mungiu – are exact filmul pe care il merita:  am vazut Supravietuitorul intr-o sala pe jumatate plina (si nu in week-end), populata majoritar de tineri ce discutau aprins dupa  – si nu e chiar sigur ca venisera cu totii "la caterinca"!

Cele mai citite

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă