Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ar putea deveni Mărișelul inima turistică a Munților Apuseni

Mărișelul este unul dintre cele mai pitorești sate turistice din Munții Apuseni. Cei care se încumetă să străbată cei aproximativ 35 de kilometri de drum prost dintre Gilău și Mărișel, pe Valea Someșului Cald, ajung în inima Munților Apuseni, după ce lasă în urmă lacurile de acumulare de la Gilău, Someșul Cald și Tarnița.

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

Actualizat: 13.03.2016 - 21:02

Mărișelul este unul dintre cele mai pitorești sate turistice din Munții Apuseni. Cei care se încumetă să străbată cei aproximativ 35 de kilometri de drum prost dintre Gilău și Mărișel, pe Valea Someșului Cald, ajung în inima Munților Apuseni, după ce lasă în urmă lacurile de acumulare de la Gilău, Someșul Cald și Tarnița.

Mărișelul este cea mai mare comună din țară, cu o suprafață totală mai mare decât suprafața Bucureștiului. Satul este renumit pentru frumusețea peisajelor și pentru faptul că tradițiile populare sunt păstrate neschimbate de secole. Însă, înainte de a deveni o destinație turistică, Mărișelul a devenit un loc de întâlnire pentru locuitorii din întreaga Țară a Moților. În fiecare an, în prima sau în a doua duminică din luna iulie, zeci de mii de oameni se adună pe platoul de la Crucea Iancului, pentru a-și onora strămoșii căzuți în timpul Revoluției de la 1848 – 1849. Adunarea moților este asemănătoare, prin amploarea sa, cu cea de la Târgul de Fete de pe Muntele Găina.

La Mărișel, adunarea moților are deopotrivă un caracter comemorativ, pentru că, an de an, este oficiată pomenirea religioasă a eroilor Revoluției conduse de Avram Iancu, însă oamenii și petrec, pentru că este un bun prilej pentru prieteni de a se revedea. ”La început, această adunare era o ocazie pentru pregătirea muncilor verii. În acea perioadă începe munca la fân. La adunarea de la Crucea Iancului veneau oamenii să își cumpere coase, furci sau pietre pentru ascuțit coasa, pentru că în Mărișel există o zonă cu astfel de piatră. Acum însă, nimeni nu mai prelucrează astfel de pietre”, spune Viorel Pleșa de la Asociația Pelaghia. Numele asociației vine de la o eroină locală, numită Pelaghia Roșu, care a condus un detașament format din localnice care a înfruntat trupele maghiare ce încercau să îl surprindă pe Avram Iancu, legendarul conducător al moților din timpul Revoluției de la 1848.

Primele pensiuni, după căderea comunismului

Treptat, locul de adunare a moților a devenit o destinație turistică apreciată. După căderea comunismului, în Mărișel au apărut primele pensiuni. Prima unitate turistică deschisă în comună a fost pensiunea Popasul Iancului, deschisă de familia Victorița și Viorel Pleșa. Ulterior, și alți investitori au decis să creeze cabane și pensiuni care pun în valoare potențialul acestei zone din Munții Apuseni. Așa ar fi Cabana Moților, deschisă de soții Ela și Sebastian Hosu, care au petrecut câțiva ani în Canada, înainte de a decide să revină acasă. ”În total, în pensiunile autorizate, există aproximativ 70 de locuri de cazare. Cu tot cu cele aflate în curs de autorizare, numărul locurilor de cazare depășește 150”, spune Viorel Pleșa.

Dezvoltarea turismului, bazată pe inițiative private

Investițiile private nu s-au restrâns la domeniul pensiunilor, cabanelor și restaurantelor. În Mărișel a luat ființă și un observator astronomic privat. Este vorba de observatorul astronomic situat la cea mai mare altitudine din Europa Centrală și de Sud-Est, după cum spune directorul observatorului din Mărișel, Paul Dolea. Activitatea observatorului este bazată în cea mai mare măsură pe radioastronomie. Cercetătorii de la Mărișel au încheiat contracte cu Agenția Spațială Europeană și contribuie la monitorizarea sateliților artificiali europeni. În ultima perioadă, observatorul astronomic a fost vizitat de oficialii Agenției Spațiale Române și de cercetători din Olanda și din Germania.

Tot în Mărișel a fost amenajată o primă pârtie de schi, cu teleschi funcțional, care, de asemenea, este rodul unor investiții private. În comună, un alt investitor privat, profesorul Vasile Mureșan, a reușit să atragă fondurile europene necesare unui complex sportiv format din alte trei pârtii de schi, care, pe lângă teleschi, vor avea și tunuri de zăpadă. Pârtiile de schi din Mărișel vor totaliza câțiva kilometri. Ele ar urma să fie puse toate în funcțiune în iarna viitoare. Acest lucru va spori și mai mult interesul turiștilor pentru Mărișel. ”Au început deja să vină oaspeți din Republica Moldova, mai ales de la Chișinău. Avem tot mai mulți studenți francezi care ne vizitează. Vin și cehi ori polonezi cu biciclete, motociclete sau ATV-uri. Turiști mai vin și din Germania, Ungaria, Olanda, Franța, dar și din Italia”, spune Victorița Pleșa.

La rândul ei, și Biserica s-a implicat în dezvoltarea turistică. Preotul ortodox din Mărișel, Ioan Mocean, s-a implicat în crearea unui muzeu al satului, care a fost amenajat de Asociația Pelaghia, în colaborare cu parohia ortodoxă, într-o veche casă tradițională de lemn, veche de mai mult de un secol, donată de familia unui sătean. Casa a fost mutată pe terenul parohiei și adăpostește numeroase obiecte de cult sau cu valoare etnografică.

Oferte turistice diversificate

Această dezvoltare a turismului i-a determinat pe proprietarii de pensiuni să își creeze oferte diversificate pentru fiecare categorie de public. Astfel, în fiecare vară, la Mărișel sunt organizate diferite tabere științifice pentru copii. Pentru că echipa observatorului astronomic se implică în organizare, aici funcționează, vară de vară, singura tabără de astronomie din județul Cluj. În condițiile în care școala din Mărișel a fost dotată cu un laborator de informatică, prin intermediul unui program finanțat de Banca Mondială, în sat sunt organizate și tabere de matematică–informatică, la care vin elevi din întreaga țară. În sat sunt organizate și tabere de creație artistică. Pensiunea Popasul Iancului a găzduit 10 ediții ale taberei de creație a Uniunii Artiștilor Plastici din județul Cluj.

Turiștii care vin la Mărișel au ocazia să facă excursii pe jos, în împrejurimile satului, până în zone cum ar fi Țâcla Gavrii, un loc apreciat de escaladă, ori defileul Răcătăului, lacurile de la Tarnița sau Beliș ori pot să facă excursii cu mașina pe Șoseaua Acvilelor sau spre cascada Vălul Miresii de la Răchițele.

Localnicii spun că Mărișelul s-ar dezvolta și mai mult și mai rapid dacă ar beneficia de sprijinul autorităților centrale și județene. Principala lor speranță este că noul Consiliu Județean, care va fi ales în luna iunie, va investi în repararea drumurilor care leagă Mărișelul de Cluj-Napoca prin Gilău și de Huedin, prin Beliș. De asemenea, o investiție esențială pentru transformarea Mă­ri­șelului într-o destinație turistică de talie europeană ar fi crearea unei rețele de apă și canalizare.   

La început, această adunare era o ocazie pentru pregătirea muncilor verii. În acea perioadă începe munca la fân. La adunarea de la Crucea Iancului veneau oamenii să își cumpere coase, furci sau pietre pentru ascuțit coasa, pentru că în Mărișel există o zonă cu astfel de piatră. Acum însă, nimeni nu mai prelucrează astfel de pietre.“ Viorel Pleșa

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...