A călătorit în peste 50 de ţări din lumea întreagă, din Spania până în Africa de Sud şi din Grecia până în Peru, însă România i se pare unică, frumoasă şi autentică. A scris o poezie despre ţara noastră, vrea să cumpere o casă lângă Făgăraş unde să mânânce toate ziua ciorbă de fasole cu ceapă. Îi mai plac şi roşiile noastre pentru că spune el, „n-au gustul acela de plastic pe care-l au roşiile din Marea Britanie”. El este Charlie Ottley, unul dintre cei mai cunoscuţi prezentatori TV din Regatul Unit, care de câţiva ani s-a îndrăgostit iremediabil de ţara noastră. A lucrat pentru BBC, iar acum prezintă pentru Travel Channel o trilogie unică despre România, documentarul Wild Carpathia, în care apare şi Alteţa Sa Prinţul Charles în calitate de invitat.
Săptămâna trecută a avut loc la Bucureşti, avanpremiera cele de-a treia părţi a peliculei Wild Carpathia. Finalul trilogiei explorează bogăţia naturală şi culturală a zonei Maramureşului şi Bucovinei, celelalte două episoade din serie punând în valoare frumuseţile Transilvaniei şi Dunării de la intrarea în ţară până în Deltă . „În partea a treia este vorba mai mult despre oameni. Despre oamenii din Maramureş şi din Bucovina, şi despre cum ecoturismul ar putea fi o sursă foarte bună de venit pentru acestia. Românii de acolo ne-au primit cu braţele deschise, sunt fantastici, am fost la nunţi tradiţionale, am fost la mănăstirile din Nordul Moldovei şi am făcut cunoştinţă cu aproape toate tradiţiile din zonă”, a precizat Ottley.
„Din păcate, românii n-au o reputaţie prea grozavă în Marea Britanie, însă eu cred că britanicii nu ştiu mare lucru despre români. De obicei străinii, când aud de România, se gândesc la vampiri, ţigani şi Dracula, ceea ce este o imagine destul limitată şi stereotipă. Noi am încercat ca prin intermediul acestui documentar să arătăm o altă faţă a României şi a oamenilor de aici, să prezentăm cultura şi tradiţiile vechi de secole de pe aceste meleaguri. În Marea Britanie am pierdut mult din tradiţii, din peisajul natural. Aici încă nu s-a întâmplat asta şi, de aceea, cred ar trebui ca toate acestea să fie mai preţuite şi mai protejate, a mai afirmat acesta.
Ultima parte a trilogiei Wild Carpathia va fi difuzată în premieră în România, vineri, 8 noiembrie, începând cu ora 21:00 pe Travel Channel. Trailerul poate fi urmărit aici
România este un fel de Scoţia acum câteva sute de ani
Ideea documentarului Wild Carpathia a pornit de la o emisiune pe care Ottley o prezintă la Travel Channel. Însă, pe lângă explorarea frumuseţilor naturale, jurnalistul britanic vrea să tragă şi un semnal de alarmă cu privire la pericolul iminent care planează asupra bogăţiilor naturale ale României.
„Toată povestea a început atunci când am realizat o emisiune despre Scoţia şi despre ideile lui Paul Lister, fondator al European Nature Trust şi co-producător al seriei Wild Carpathia – idei de refacere a zonelor naturale de acolo. Scoţia este frumoasă, însă, din păcate, nu mai are farmecul de odinioară. Pe vremuri, o mare parte din suprafaţa Scoţiei era acoperită de păduri mari, impunătoare.Acum găseşti acolo doar munţi golaşi, iarbă şi mlaştini. Nicio pădure naturală. România este un fel de Scoţia acum câteva sute de ani”, povesteşte jurnalistul despre începutul aventurii Wild Carpathia.
„Apoi, când am ajuns în România, am fost uluit şi şocat să văd diferenţa dintre ce e în Scoţia şi ce este aici. În România unele păduri sunt aproape intacte. Aici este sălbăticie. Dar poate că în 15-20 de ani toate acestea nu vor mai fi. Tocmai de aceea ne-a venit ideea cu Wild Carpathia, pentru că foarte puţină lume este conştientă de câte bogăţii aveţi. Atunci am zis aşa, hai să facem o serie de documentare despre frumuseţea acestor locuri, hai să le arătăm oamenilor ce-au în curtea lor şi să le spunem că putem preveni distrugerea acestor locuri minunate. Desigur am avut şi marele noroc să-l avem alături de noi şi pe Alteţa Sa Prinţul Charles, fără de care seria de documentare Wild Carpathia nu ar fi avut succesul pe care-l are acum.”
Progresul economic nu înseamnă distrugerea pădurilor
Seria de documentare Wild Carpathia are în vedere promovarea bogăţiilor naturale ale României, ale oportunităţior în ceea ce priveşte ecoturismul dar şi să sublinieze importanţa protecţiei mediului. „Am observat că românii sunt foarte mândri de ţara şi cultura lor, astfel că ei trebuie să ştie că o mare parte din păduri se află în pericol. Şi chiar dăcă procesul de modernizare al ţării trebuie să continue împreună cu dezvoltarea economică, asta nu înseamnă că trebuie să pierdeţi pădurile, frumoasele peisaje medievale din Transilvania, monumentele istorice, etc. Există modalităţi care îmbină trecutul cu prezentul, vechiul cu noul. Putem avea un LCD în sufragerie şi în acelaşi timp să protejăm natura, progresul economic nu înseamnă distrugerea pădurilor. Protecţia mediului şi progresul economic pot merge mănă în mănă.”
“Una dintre cele mai mari ameninţări pentru România este distrugerea continuă a pădurilor. Pe ecranul de laptop am permanent o fotografie cu un versant de munte despădurit din Munţii Făgăraş. Asta ca să-mi aducă aminte de fiecare dată de ce e cu adevărat important. Cred că în România există foarte multă corupţie, în special la nivel local, iar percepţia din afară este că toată lumea ştie despre această problemă, de la nivelul unui funcţionar de primărie de comună şi până la prim ministru. Legislaţie există şi nu este rea deloc, doar că nu prea este aplicată. Ar trebui să fie mai multe controale, mai mulţi pădurari în rezervatii şi parcuri. Este ca şi cum un hoţ se strecoară în fiecare noapte în casa ta şi-ţi fură mâncarea. Tu ştii asta, dar nu faci nimic. Dacă autorităţile din România nu identifică niciodată vinovaţii, atunci înseamnă că nimeni nu e responsabil, şi astfel efectele pe termen lung nu pot fi decât dezastruase pentru ţară, consideră prezentatorul TV.
Conform „Raportului de audit privind situaţia patrimonială a fondului forestier din România în perioada 1990 – 2012”, realizat de Curtea de Conturi şi publicat anul acesta, 366.000 de hectare de pădure au fost valorificate, suma totală de bani fiind de peste 5 milioane de euro. Mai mult, potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier în perioada 2005-2011 este de 633.500 metri cubi.
„Însumând tăierile de arbori din pădurile României (proprietate de stat şi privată), rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrişat pădurea pe o suprafaţă totală de 291.932 ha. În acelaşi interval, s-au regenerat total şi s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafaţă de 120.067 ha. Prin urmare, suprafeţele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depăşesc cu peste 170.000 ha suprafeţele regenerate”, se mai arată în raport.
Cu toate aceastea, chiar şi atunci când România se hotărăşte să reîmpădurească, ţara noastră se află tot sub standardele europene. România ocupă doar locul 13 la nivel european din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se sub media de 32,4%. Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România este pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele trei locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia).
„Cred că e în natura umană să nu observe ceea ce se află fix sub nasul ei. Oamenii nu se sinchisesc să mai călătorească în propria lor ţară, să o descopere sau să o redescopere. E mult mai simplu să presupui că lucrurile vor fi aşa pentru totdeauna, chiar dacă acest lucru este fals în realitate. Pe scara timpului, o pădure poate să dispară într-o secundă, şi odată cu ea toate beneficiile pe care o pădure naturală o oferă. E nevoie de sute de ani pentru ca o pădure să ajungă la maturitate, astfel că e destul de iresponsabil să spui că da, tăiem pădurea, dar replantăm. Acei copaci vor ajunge să ofere aceleaşi beneficii precum cei tăiaţi peste multă, multă vreme, timp în care păgubiţii vor fi oamenii care trăiesc în comunităţile apropiate dar şi natura din zonă, este de părere Ottley.
Ecoturismul, şansa României de a creşte economic şi de a proteja pădurile
La fel ca în cazul altor state din Europa de Vest sau America, România ar putea profita de oportunităţile oferite de ecoturism. Ecoturismul este definit de Societatea Internaţională de Ecoturism ca fiind „acea modalitate responsabilă de a călători în zone naturale, modalitate care protejează mediul şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii din comunităţile locale, prin generarea de venituri financiare”. Eu cred că Munţii Carpaţi ar putea fi parcul Yellowstone (n.r. parc naţional din SUA, cel mai vechi din lume) al Europei. Acolo, oamenii cheltuie bani ca să se bucure de natură şi să observe animale sălbatice. Dacă s-ar rezolva problema infrastructurii şi s-ar investi în ecoturism, cred că România s-ar dezvolta foarte mult şi ar avea multe de căştigat, nu atât de pe urma tăierii pădurilor, cât de pe urma protejării lor.
Aflat pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, parcul Yellowstone este privit de către mulţi specialişti drept un model de bună practică în ecoturism, model în care activităţile economice se află în armonie cu natura. Yellowstone este unul dintre cele mai mari parcuri naţionale americane şi primul parc naţional înfiinţat în lume, fiind cunoscut la nivel mondial pentru sutele de gheizere spectaculoase răspândite pe o suprafaţă de aproape 9.000 de kilometri pătraţi.
Aproximativ 4 milioane de dolari sunt colectaţi anual din taxe de intrare, permise de pescuit, cazare sau alte activităţi comerciale, bani care se întorc ulterior în comunitate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii şi controlul eroziunii solului, îmbunătăţirea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi, îmbunătăţirea monitorizării şi punerea în valoare a resurselor parcului, etc. Aproape 3,5 milioane de persoane au vizitat în 2012 Parcul Yellowstone.
Yellowstone adăposteşte o biodiversitate impresionată, printre printre care şi faimosul urs Grizzly şi linxul canadian, ambele fiind specii ameninţate.
Ursul, dovada unui mediu natural sănătos
Prezenţa animalelor şi în special a marelor carnivore este dovada unui mediu natural sănătos şi nealterat. De exemplu, ursul brun, specie larg răspândită în Europa în trecut, a avut mult de suferit în ultimele două secole. Conform unui raport al International Union for the Conservation of Nature (IUCN), în prezent, în Europa (fără Rusia) mai trăiesc aproape 14.000 exemplare de urs brun. Dintre acestea, aproximativ 6.000 trăiesc în pădurile din ţara noastră. Specia a dispărut complet din unele ţări (Austria), iar în Alpii Elveţieni mai trăieşte un singur exemplar de urs brun.
Conform organizaţiei de mediu WWF-România presiunile crescânde asupra pădurilor reprezintă o ameninţare la adresa speciei şi în România. Pierderea sau fragmentarea habitatului din cauza dezvoltării infrastructurii urbane sau rurale (construcţia de drumuri, pârtii de schi, extinderea oraşelor şi a staţiunilor turistice în zonele protejate, fără a se lua în calcul costurile din perspectiva pierderii biodiversităţii) sunt principala ameninţare la adresa speciei.
„Unul dintre cele mai frumoase momente a fost atunci când am filmat un urs în Pădurile Şincii din zona Făgăraşului. A fost extraordinar, era aproape de apusul soarelului şi stăteam într-o linişte totală într-un mic adăpost în mijlocul pădurii când s-a apropiat ursul care era în căutare de hrană. Inclusiv Alteţa Sa Prinţul Charles s-a declarat foarte norocos şi uimit, era pentru prima oară când era martor la un astfel de eveniment. În Marea Britanie nu avem urşi, nu avem lupi, doar 1% din pădurile şi sălbăticia iniţială a mai rămas. Uneori e chiar ridicol, avem câteva hectare de copaci şi spunem că e o pădure. Apoi, la fel de ridicolă mi se pare şi problema vânatului, în special cea a urşilor. Cred că e o crimă şi o chestie absolut bolnavă să omori de plăcere un animal, mai ales un animal care nu are nicio posibilitate de a se apăra. Nu e nimic bărbăteşte în asta, dimpotriva e ceva ce ţine de laşitate”, a concluzionat Charlie Ottley, prezentatorul trilogiei Wild Carpathia.
