Doar 12% dintre copiii abandonați au revenit în familii, în 2013. În Ilfov, nici un copil reintegrat

Numai 12% dintre copiii plasați în instituțiile de plasament au fost reinterați în familii, în 2013, arată datele Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), citate de Mediafax. Cei mai mulți copii au fost reintegrați în familii în Vaslui și Satu Mare, iar cei mai puțini în Ilfov și București.

Share

Avram Eliza 0 comentarii

Actualizat: 29.08.2014 - 16:34

Numai 12% dintre copiii plasați în instituțiile de plasament au fost reinterați în familii, în 2013, arată datele Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), citate de Mediafax. Cei mai mulți copii au fost reintegrați în familii în Vaslui și Satu Mare, iar cei mai puțini în Ilfov și București.

Astfel, la nivel naţional, în 2013, în sistemul de protecţie specială au intrat 9.818 copii şi au ieşit 11.490, însă doar 12% dintre copiii beneficiari de protecţie specială în servicii de tip rezidenţial au fost reintegraţi în familia lor naturală.

Citește și: Legea care scoate copiii sub trei ani din centrele de plasament. Capcane și discriminări

Potrivit Legii 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului, în momentul în care un copil nu mai poate locui cu familia sa, Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a întocmi planul individualizat de protecţie, în termen de 30 de zile după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă. Legea prevede că la stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecţie se acordă prioritate reintegrării copilului în familie şi doar în cazul în care se stabileşte că reintegrarea în familie nu mai este posibilă se poate deschide procedura adopţiei interne.

Citește și: Ultimul centru de plasament de tip vechi din Sectorul 6, închis

Anul trecut, cele mai multe reintegrări ale copiilor care se aflau în instituţii de tip rezidenţial au fost făcute în Vaslui (60%), Vrancea (56%), Satu Mare (49%), Sectorul 1 al Capitalei (43 %), Ialomiţa (30%) şi Gorj (28%).

Din datele centralizate de ANPDCA rezultă că sunt judeţe care nu au reuşit să reintegreze nici 10 copii în anul trecut. Astfel, judeţul Ilfov nu a înregistrat nicio reintegrare, în Sectorul 2 al Capitalei au fost doi copii care s-au întors acasă, iar în Sectorul 3 au fost nouă astfel de cazuri.

Preşedintele ANPCDA, Gabriela Coman, a declarat, vineri, că încă de la începutul reînfiinţării instituţiei, făcând o evaluare a sistemului actual de protecţie, una dintre priorităţile pe care le-a stabilit a fost reintegrarea copiilor în familie.

Citește și: Ziua Adopției: 738 de copii au primit o nouă familie în 2013

"Constatăm că în sistemul de protecţie specială copilul intră cu uşurinţă, este repede părăsit de părinţi, este prea uşor lăsat să ajungă în grija statului, stă mult şi plecarea din sistem se face relativ greu", a arătat preşedintele ANPDCA.

Coman a mai precizat că în sistemul de protecţie sunt aproximativ 60.000 de copii, în jur de 19.000 fiind la asistenţi maternali şi tot atâţia plasaţi la rude de până la gradul IV sau la alte familii ori persoane.

Astfel, în instituţii de tip rezidenţial sunt 22.189 de copii, iar în ultimii ani cifra a rămas relativ constantă.

Gabriela Coman a adăugat că, potrivit datelor raportate de DGASPC-uri, sărăcia este principalul motiv pentru care un copil ajunge să fie separat de familia sa. Astfel, peste 42% dintre cazurile de separare înregistrate în 2013 au avut drept cauză sărăcia, urmată de abuzul sau neglijarea copilului (26,82%) şi de dizabilitatea copilului (9,54%).

Gabriela Coman a mai precizat că reintegrarea copilului în familie este un proces de durată, care implică mai mult decât plasarea fizică a unui copil separat înapoi în familie, în fiecare caz fiind necesare măsuri specifice, stabilite în funcţie de problemele existente şi de necesităţile fiecărei familii, şi nicio reintegrare nu este posibilă în lipsa dorinţei părinţilor şi a implicării lor.

Preşedintele Colegiului Naţional al Psihologilor, Mihai Aniţei, a explicat, la aceeaşi dezbatere, că reintegrarea nu se face cu forţa, ci doar într-o familie care îşi reevaluează modul de viaţă. Reprezentanta Unicef în România, Sandie Blanchet, a declarat că următorul pas pe care România ar trebui să îl facă în reforma privind protecţia copilului este prevenţia.

Blanchet a arătat că Unicef promovează acest lucru în toate regiunile, iar în 32 de comunităţi din regiunea Moldovei testează noi servicii sociale. Pe de altă parte, reprezentantul Unicef a atras atenţia asupra faptului că în România există un asistent social la 4.300 de locuitori, adică foarte puţin, şi că sistemul de asistenţă socială este axat pe furnizarea de prestaţii, în defavoarea serviciilor de prevenire.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...