7.7 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSpecialCe riscuri implică pubertatea precoce

Ce riscuri implică pubertatea precoce

Copiii se maturizează sexual, dar nu şi psihologic. Din această cauză devin mai vulnerabili la abuzuri sau la sarcini nedorite. Şi la boli cu transmitere sexuală, obezitate, diabet şi cancer.

Cercetătorii danezi, în frunte cu endo­cri­nologul Niels Skak­kebaek, au început să investi­ghe­ze apa­riţia pubertăţii precoce la ado­lescenţi, pornind de la un articol de ziar din decembrie 2003. Textul prezenta problema Corului Municipal din Copen­haga, care nu mai găsea băieţi de 12-13 ani cu voce de soprană, deoarece pubertatea le îngroşa glasul. Echipa de medici observase deja o creştere alarmantă a nu­mă­rului de copii la pubertate precoce. „Credeam că este o pro­blemă a americanilor, cauzată de stilul de viaţă al copiilor, care stau mult în faţa televizorului şi a calculatorului, consumă carne de vită tratată cu hormoni, iar mulţi suferă de obezitate”, spune Anders Juul, de la Spitalul din Copenhaga. Şi Skakkebaek, şi Juul au fost chestionaţi de revista Intelligent Life.

Cât de repede a scăzut vârsta pubertăţii

În ultimii 200 de ani vârsta pubertăţii a scăzut treptat în Occident. În anii 1700, băieţilor începea să li se îngroaşe vocea, un indice de pubertate tardivă în cazul lor, la 18 ani. Între 1750 şi 1850, vârsta medie când fetele aveau prima menstruaţie în America şi în nordul Europei a scăzut de la 17 la sub 14 ani. În 1950, medicul britanic James Tanner a ajuns la concluzia că vârsta medie de dezvoltare a sânilor a fost 11 ani şi jumătate. La băieţi, pubertatea, definită ca o creştere a volumului testicular, a început la 11 ani şi două luni. În 1997, cercetătorii americani coordonaţi de Marcia Herman Giddens au realizat un studiu din care a reieşit că vârsta medie a pubertăţii la fetele albe a scăzut la 9,7 ani. Fetele afro-americane au ajuns la pubertate la 8 ani. În 2002, un alt studiu a avut rezultate similare.

„Au loc schimbări majore”

Investigând cazul corului din Copenhaga, Skakkebaek şi echipa sa au descoperit că vocile băieţilor se îngroşau cu patru luni mai devreme. Cu cât greu­tatea era mai mare, cu atât li se schimba vocea mai repede. Studii ulterioare din Olanda şi Italia au confirmat rezultatele. Un alt studiu realizat de echipa daneză a arătat că, în ultimii 15 ani, vârsta de dezvoltare a sânilor fetelor a scăzut cu un an, la 9 ani şi opt luni, în 2006. Iar prima menstruaţie a apărut cu trei luni mai devreme. „În rândul popu­laţiei au loc schimbări majore. Acestea ar trebui să ne îngrijo­reze, deoarece nu le ştim cauzele”, spune cercetătoarea Lise Aksglaede.

Comportament mai agresiv

Pubertatea (procesul de ma­turizare sexuală) şi adolescenţa (procesul de dezvoltare psihologică) apăreau odinioară în tandem. Decuplarea lor înseamnă că prăpastia dintre maturitatea fizică şi cea psihologică a crescut. „Copiii sunt pregătiţi fizic pentru viaţa sexuală, dar nu şi mental. Devin mai vulnerabili la abuzuri sexuale, comportament sexual inadecvat, boli cu transmitere sexuală şi sarcini nedorite”, spune dr. Richard Stanhope, din Marea Britanie. Studiile au arătat că adolescenţii care trec prin pubertate mai devreme au un comportament mai agresiv, consumă alcool şi droguri şi chiar încalcă legea. Stanhope subliniază că puber­tatea precoce implică probleme de sănătate pe termen lung pentru femei, deoarece creşte perioada de expunere la estro­geni. Potrivit Cancer Research UK, o fată care are prima menstruaţie cu un an mai târziu decât celelalte are un risc mai mic cu 5% de a dezvolta cancer de sân mai târziu în viaţă. Fetele care ajung la pubertate mai devreme sunt predispuse şi la diabetul de tip 2. Iar un studiu norvegian a demonstrat că femeile care au avut prima menstruaţie la 10 sau 11 ani au avut o rată a mortalităţii cu 10% mai mare decât cea a femeilor care au ajuns la pubertate patru ani mai târziu.  

O copilărie distrusă

Hayley Smith, o britanică de 14 ani, a început să aibă sâni încă de la 5 ani. Un an mai târziu, a avut întâia menstruaţie. În primii ani de şcoală, Hayley s-a confruntat cu migrene şi coşuri. La 6 ani, Hayley era cea mai înaltă din clasă, iar  colegii făceau glume pe seama ei. Mama sa, Debbie, şi-a dat seama repede ce se întâmplă. A cumpărat cărţi ilustrate pentru a-i explica fetei modificările prin care trece corpul ei. „Hayley nu a avut o copilărie adevărată, de­oarece a trebuit să suporte prejudecăţile celor din jur. O rudă a sugerat chiar că pubertatea precoce a fost cauzată de abuzul sexual”, povesteşte Debbie.

 

Substanţe nocive

Ftalaţii, substanţe adăugate la materiale plastice pentru ambalaje, jucării, perdele pentru baie.

Bisfenol A, care se găseşte în căptuşeala cutiilor de conserve, în compoziţia cănilor pentru copii şi în sticlele din plastic sau biberoane.

Dietilstilbestrol (DES), utilizat pe scară largă în anii ’50. S-a descoperit că femei care au luat DES au dezvoltat cancer vaginal, transmiţând acest risc şi fiicelor lor.

Parabenii, conservanţi folosiţi  la şampon, loţiuni de protecţie solară, deodorant.

Fito-estrogenii, precum lavanda, feniculul, arborele de ceai şi genisteina din soia.

Alexandra Jeles
Alexandra Jeleshttp://alexandra-jeles
Alexandra Jeles, redactor Rl online
Cele mai citite

Amenințarea teroristă cuprinde Europa. Italia a ridicat nivelul de securitate la maxim

Italia a anunţat că „vigilenţa şi controalele vor fi sporite” înainte de sărbătoarea religioasă de Paşte, ca urmare a atacului terorist petrecut la Moscova...

Koeman: Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei

„ Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei, altfel va avea parte de o seară grea la Frankfurt”, și-a...

Securizează fiecare încăpere cu priza cu întrerupător aplicată, de la sercomelectric.ro

Nu doar sistemele de securitate sporesc siguranța unei clădiri, ci și sistemul electric este cel care face diferența. Este bine ca acesta să fie...
Ultima oră
Pe aceeași temă