FOTO: Materiale pentru construcţii durabile

Atunci când construim o casă, sunt necesare cantităţi mari de materiale (ciment, beton), a căror producere implică consumuri mari energetice, defrişarea pădurilor, răspândirea unor substanţe nocive în aer etc.. ...

Share

Ion Diamandi 0 comentarii

28.10.2013 - 18:28

Atunci când construim o casă, sunt necesare cantităţi mari de materiale (ciment, beton), a căror producere implică consumuri mari energetice, defrişarea pădurilor, răspândirea unor substanţe nocive în aer etc..

De aceea soluţia este folosirea unor materiale de construcţie care să asigure o dezvoltare durabilă. Astăzi se pot construi deja clădiri cu consum redus de energie la preţuri rezonabile iar izolaţia termică este esenţială în acest sens.

Deşi preţul pe metru pătrat poate fi superior cheltuielilor de construcţie a unei clădiri tradiţionale, avantajele celor izolate prevalează, iar în timp costurile se recuperează, chiar cu dobândă. Facturi reduse pentru energie şi alte avantaje neenergetice aduc şi o reducere a costurilor de întreţinere.

Pentru a avea o casă în care temperatura să fie ideală atât vara, cât şi iarna, fără igrasie sau mucegai, trebuie să o izolăm corespunzător, iar construcţiile clasice din cărămidă şi beton sunt concurate din ce în ce mai des de clădirile ecologice, clădiri care folosesc materiale eco friendly iar structura de lemn este cea mai des utilizată pentru acest tip de construcţii.

Acest tip de construcţie are nevoie şi de alte componente care împreună să formeze un sistem durabil, sănătos şi care să consume cât mai puţină energie.

În categoria materialelor ecologice pentru construcţii se încadrează materialele reciclate, cele care se găsesc în natură în cantităţi foarte mari, sunt regenerabile şi durabile (de foarte bună calitate, care asigură longevitatea clădirii şi micşorează costurile de întreţinere).

În acelaşi timp, ele trebuie să fie puţin poluante, să nu conţină elemente chimice dăunătoare, iar procesul prin care sunt realizate să nu genereze cantităţi mari de deşeuri.

Adepţii ecologiei ne îndeamnă să aderăm la acele construcţii care să se autosusţină măcar parţial, din punct de vedere energetic. De asemenea, este foarte important să ştim cum putem reduce pierderile de energie.

Mai exact, cum putem izola casele termic şi fonic, cum putem îmbunătăţi sistemele de distribuţie a apei şi a gazului, cum putem economisi electricitate prin folosirea becurilor economice şi a termostatelor.

Având în vedere toate aceste aspecte, putem să ne gândim la autosusţinere folosind resurse disponibile local, alternative, pentru a genera energie (solară, eoliană, geotermală).

În acest context, putem vorbi şi despre reducerea impactului poluant pe termen lung al locuinţelor, prin asigurarea unui sistem funcţional de colectare separată a deşeurilor şi prin eliminarea mijloacelor poluante de producere a energiei (cum ar fi sobele).

În caz de incendiu, alegerea materialelor de izolare devine un factor-cheie care să influenţeze pierderile de vieţi, sau pagubele materiale ori ecologice. Dimpotrivă, o izolaţie combustibilă în caz de incendiu poate deveni combustibil şi poate duce la propagarea acestuia.

Structura şi elementele de lemn ale unei astfel de construcţii sunt în cazul unui incendiu primele care cedează iar întreaga construcţie este distrusă.

Pentru asigurarea unui grad ridicat de confort fizic şi psihic într-o clădire, este esenţială crearea unui mediu cu acustică optimă. Principalii factori care influenţează zgomotul în interiorul unei clădiri sunt sursele de zgomot din interior şi zgomotul din exterior.

În marile oraşe, principala influenţă asupra confortului acustic în interior o are zgomotul de afară, de aceea, mediul acustic şi confortul din interioare depind în mare parte de nivelul de zgomot din exterior.

Un mediu acustic favorabil, ajută la menţinerea zgomotului la un nivel la care nu perturbă activitatea efectuată într-un spaţiu limitat.

Dar care sunt materialele cele mai indicate pentru astfel de construcţii?

Lemnul. Locuinţele realizate din lemn sunt călduroase iarna şi răcoroase vara, deoarece lemnul este un bun izolator termic şi fonic.

Mai mult, studiile arată că acestea rezistă la cutremure, pot fi montate într-un timp scurt (de la 10 până la 90 de zile), presupun cheltuieli energetice cu până la 60% mai mici, sunt ieftine şi, cel mai important, nu poluează mediul. Atenţie însă: lemnul trebuie tratat în prealabil!

Dacă exteriorul nu este tencuit, lemnul trebuie finisat cu un lac special, care să-l protejeze împotriva razelor UV şi insectelor. Pentru aceasta se pot folosi lacuri naturale.

Cânepa. S-a constatat că pereţii pot „respira“ foarte bine dacă sunt izolaţi cu fibre de cânepă. Acest sistem se foloseşte pentru izolarea acoperişurilor, a pereţilor şi a pardoselilor, asigurând un transfer termic foarte bun.

Datorită capacităţii excelente de dispersare a produsului, umiditatea se reglează automat, ceea ce permite crearea unor condiţii climatice plăcute şi sănătoase în interiorul locuinţei. Cânepa este disponibilă sub formă de rulouri, panouri sau vrac şi se aplică la fel ca vata de sticlă.

Celuloza. Este un material produs prin reciclarea hârtiei şi are caracteristici de izolant termic şi fonic superioare materialelor tradiţionale. Se găseşte sub formă de panouri sau vrac.

Fibrele de celuloză se întrebuinţează mai ales la izolarea spaţiilor concave dintre bârnele de la acoperiş, la izolarea tavanului balcoanelor şi a pereţilor cu bârne din lemn. Pentru a fi obţinută, celuloza necesită un consum de energie redus comparativ cu materialele tradiţionale.

Pluta. Cea brută se obţine din coajă de stejar astfel: se cojeşte de pe copac, se usucă şi se introduce în recipienţi sub presiune, în baie de vapori de apă supraîncălziţi, fără nici un alt fel de adaos.

Pluta se găseşte sub formă de granulat natural din plută şi granulat din plută expandată. Suprafeţele de utilizare sunt pereţii exteriori şi interiori, încăperile neîncălzite, acoperişurile înclinate sau plate, pardoselile, tavanele, canalele de aerisire etc.

Pluta acumulează de zece ori mai multă căldură decât materialul izolator pe bază de fibră minerală, este rezistentă şi are o mare elasticitate.

Vata de lemn. Se găseşte sub formă de fabricate uşoare din şpan de lemn de molid care se stampează. Plăcile uşoare din vată de lemn sunt disponibile ca plăci de construcţie, plăci pentru astupat porii şi elemente de izolare a faţadei.

Având în vedere capacitatea lor redusă de izolare, cel mai des se întrebuinţează ca suport pentru tencuială peste alte materiale izolatoare. Izolaţiile interioare cu plăci din vată de lemn pot fi efectuate după un calcul prealabil, fără blocarea vaporilor.

Lâna de oaie. Prin pieptănarea ei, se obţin fibre care sunt transformate în straturi de pătură. Acestea sunt dispuse unele peste altele până se obţine grosimea dorită, iar prin consolidare mecanică se transformă într-o pătură termoizolantă.

Vata de sticlă. În compoziţia acestui material termo şi fonoizolant intră sticla, în proporţii ce variază între 80 şi 95%. Aceasta se obţine, de regulă, prin mărunţirea sticlei reciclate, căreia i se adaugă nisipul de cuarţ rezultat din degradarea rocilor.

În proporţie de 5% sau chiar mai puţin, această vată este alcătuită din răşină, uleiuri minerale sau alţi aditivi necesari hidrofobizării.

Produsul final ia formă de role sau plăci semirigide, şi unele, şi altele extrem de uşor de aplicat pe suprafaţa ce trebuie termoizolată. Datorită faptului că este un material poros, alcătuit din substanţe care inhibă transferul termic, vata de sticlă izolează foarte bine.

Fibrele cu diametrul foarte mic determină o reţea de pori microscopici, care imobilizează aerul şi-l transformă într-o adevărată pătură termică.

O vată de sticlă bună tinde să aibă o conductivitate termică apropiată de cea a aerului, ceea ce înseamnă că transferul de căldură este aproape nul prin vată.

Vata bazaltică obţinută din bazalt – o rocă vulcanică, este un element foarte important al unei case moderne ce se caracterizează printr-un consum scăzut de energie.

Beneficiile pe care le aduce sunt absolut necesare pentru orice construcţie în acest sistem şi acestea nu se referă numai la izolarea termică pe care o realizează.

Izolaţia cu vată bazaltică este incombustibilă, rezistă la temperaturi ce depăşesc 1.000°C şi este capabilă să îndeplinească rolul de barieră de incendiu.

Structura din fibre a vatei bazaltice absoarbe şi disipă sunetul în masă, ea reprezentând o alegere foarte bună pentru acest sistem de construcţie.

Izolarea unui perete cu vată minerală este o operaţiune care se desfăşoară uşor şi repede. Fie că e cumpărat la sul sau sub formă de plăci, acest material se taie sau se decupează simplu, cu un cutter.

Pentru montare este nevoie de adezivi speciali şi dibluri din plastic. Peste suprafaţă se trage glet, după care se poate finisa cu oricare dintre materialele dorite.

Acoperişul ceramic TONDACH, pentru o casă perfect ecologică

Materialele naturale, cum este ţigla ceramică, trăiesc, aducând sănătate şi o calitate superioară în case.

Argila asigură clima optimă la interior: o aerisire bună provoacă uscarea aerului, ţigla ceramică fiind recunoscută prin gradul înalt de izolare termică şi fonică pe care îl realizează.

Tehnologia de fabricaţie a ţiglelor ceramice TONDACH®, de exemplu, foloseşte numai elemente 100% naturale: pământ, apă, aer, foc.

Argila pură, de calitate superioară, atât prin caracteristicile materialului din zonă cât şi prin controlul continuu al producţiei şi calităţii, este amestecată cu apă, uscată şi arsă în cuptoare cu gaz metan, fiind deci un material biologic şi economic.

Culorile sunt şi ele naturale, fără adaos de substanţe chimice, depozitarea este facilã iar reciclarea fără probleme.

Toate aceste calităţi, precum şi certificarea ISO au făcut ca ţiglele ceramice TONDACH să fie distinse cu titlul ecologic „natureplus“, o nouă marcă europeană de certificare a calităţii, care distinge cu premiile sale produsele ecologice, de calitate superioară, din domeniul locuinţelor şi al materialelor de construcţii.

Citește totul despre:

Comentarii