Lemnul este un excelent material de construcţii, dar, din păcate, poate fi şubrezit de mucegaiuri, devorat de insecte şi făcut scrum de foc. Cum preveniţi aceste nefericite incidente?
Principalele tratamente care se aplică lemnului sunt: ignifugarea, hidrofugarea, tratarea lemnului cu fungicide şi insecticide şi, desigur, tratamentul anticarii.
Ignifugarea se realizează cu substanţe ignifuge, denumite aşa datorită proprietăţilor acestora de a mări rezistenţa la ardere a materialelor lemnoase. Subliniem că este vorba doar de o mărire a rezistenţei la ardere, şi nu de transformarea lemnului într-un material complet ignifug. Deoarece lemnul este un material organic, mai devreme sau mai târziu el va lua foc, indiferent cu ce este tratat. Prin ignifugare se obţine o întârziere semnificativă a declanşării arderii, astfel încât rămâne suficient de mult timp la dispoziţie pentru a împiedica declanşarea efectivă a incendiului. De asemenea, jarul provenit din lemnul ignifugat se stinge mult mai repede decât jarul rezultat dintr-un lemn netratat.
Prima metodă este imersia (scufundarea) lemnului în soluţia ignifugă. Se obţin cele mai bune rezultate, dar se face greoi, şi doar în cazul lemnului neasamblat. A doua metodă este pulverizarea, iar a treia este pensularea. Ultimele se pot aplica şi lemnului inclus deja într-o construcţie.
Hidrofugarea
Lemnul este un material în general hidrofob. El absoarbe apa cu uşurinţă, atât pe cea prezentată sub formă lichidă (precipitaţii), cât şi pe cea existentă în mediul înconjurător sub formă de umezeală. Doar unele esenţe de lemn, majoritatea exotice, se pot lăuda cu o rezistenţă crescută la umiditate, însă nici ele nu sunt complet imune. În general, însă, lemnul absoarbe apă, se umflă şi deci îşi modifică dimensiunile, apoi se usucă, şi îşi schimbă încă o dată dimensiunile. Aceste variaţii îi dăunează atât lui, cât şi structurii în care este inclus. Prin urmare, este absolut necesară tratarea lui cu substanţe care ţin apa deoparte. Acestea sunt utile atât pentru lemnul în sine, cât şi pentru conservarea celorlalte substanţe cu care este tratat lemnul.
Soluţie pentru hidrofugare
O variantă ieftină este uleiul de in, aplicat în 2-3 straturi. Pentru a omorî insectele, se poate combina cu un insecticid (recomandabil ar fi unul bio, cumpărat de la magazinele fitosanitare). După ce uleiul s-a uscat, lemnul poate fi băiţuit sau vopsit.
Tratamentul împotriva insectelor
Dacă nu este tratat de producător, lemnul brut (buşteni, scândură etc.) conţine ouă, dacă nu chiar larve de carii. Într-un interval de timp cuprins între 1 şi 3 ani, rezultatele atacului insectelor se va vedea cu ochiul liber. Pentru a preveni acest lucru, lemnul trebuie tratat înainte de a fi folosit la construcţii. Cea mai bună metodă este încălzirea lemnului la 60°C, timp de o jumătate de oră, sau fierberea lui la aburi (producătorii serioşi fac acest lucru, iar tratamentul respectiv este specificat în fişa tehnică a produsului). Prin acest tratament se distrug posibilele larve aflate în interiorul lemnului. Ulterior încălzirii, pentru a preveni viitoare atacuri, se face şi un tratament cu insecticide. Dacă nu sunteţi convinşi de necesitatea acestor intervenţii, gândiţi-vă în ce ar consta tratamentul curativ (ulterior detectării atacului insectelor) pentru un lemn ascuns sub un finisaj (gips-carton sau de altă natură).
Aseptizarea
Lemnul este atacat de doi inamici, lenţi, dar redutabili: o ciupercă şi un burete. Prima, ciuperca lemnului de fereastră (Goeophyllum Trabeum) se prezintă sub forma unei putreziciuni maron, de cele mai multe ori dezvoltată pe suprafaţa interioară a lemnului expus intemperiilor, de pildă rama ferestrelor. Lemnul de răşinoase este cel mai atacat. Buretele alb cu pori, cu spori late (Antrodia Vaillantii) are o culoare albă, care se îngălbeneşte încet, treptat, la margine. Miceliul se extinde sub forma unor raze de culoare albă. Preferă răşinoasele umede, dar atacă şi foioasele.
Pont: folosiţi produse cuprice!
Produsele cuprice folosite în pomicultură (sulfatul de cupru, de pildă) sunt foarte utile şi în această situaţie. Nu trebuie să vă temeţi de acest sulfat, intră şi-n compoziţia laptelui praf pentru bebeluşi. Atenţie, pătează lemnul în albastru! Acest rezultat poate fi mascat prin băiţuirea ulterioară a lemnului.
