Noi studii realizate la Universitatea Națională din Australia au aruncat puţină lumină asupra modului în care au apărut ființe pe Pământ. Este o poveste care se întinde pe câteva sute de milioane de ani, a unor întregi lanţuri muntoase transformate în pulbere de uriaşii gheţari care acopereau cândva planeta şi de schimbările climatice dramatice, care au inaugurat o nouă eră biologică, scrie The Independent.
Viaţa pe Pământ a fost dominată de o simplă bacterie până în urmă cu 650 de milioane de ani, apoi, brusc, planeta a fost preluată de noi forme de viaţă mai complexe. Până acum, motivul acestui fenomen a fost un mister, dar un grup de savanţi din Australia susţine că a identificat exact momentul care a declanșat cursul vieții pe Pământ și evoluția unei game atât de vaste de animale, de la insecte la dinozauri și oameni.
700 de milioane de ani
Această „revoluție“ a ecosistemului a început să se petreacă în urmă cu aproape 700 de milioane de ani, când planeta a fost acoperită integral de gheață. După o epocă glaciară de 50 de milioane de ani, ghețarii au măcinat zonele muntoase, eliberând nutrienți susținători de viață, cum sunt fosfații. Apoi, în timpul încălzirii globale extreme, zăpada s-a topit, iar apa a transportat nutrienții în ocean. Noul climat temperat și abundența bruscă de hrană au creat condițiile pentru prima formă complexă de viață – algele, care sunt strămoșii tuturor vietăților. „A fost o revoluție a ecosistemelor, a fost ascensiunea algelor“, a explicat profesorul asociat Jochen Brocks de la Universitatea Națională din Australia. Această explozie a algelor a generat nutrienți mai bogați și transferuri de energie mai eficiente, care au putut susține apariția și dezvoltarea altor forme de viață, din ce în ce mai complexe.
Jochen Brocks a explicat că echipa sa a descoperit dovada acestui fenomen după ce a analizat conținutul unor roci sedimentare străvechi pe care le-a zdrobit transformându-le într-o pulbere fină și din care a extras fosile de molecule de organisme străvechi. Aceste rămășițe ale organismelor străvechi au fost datate ca fiind din perioada imediat următoare topirii ghețarilor, în urmă cu aproximativ 650 de milioane de ani.
Noua descoperire oferă o mulțime de explicații pentru creșterea nivelului de oxigen din aer din Paleozoic, formarea unor cicluri de nutrienți și evoluția unor forme de viață tot mai complexe.
