14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialMarele invingator al schimbarii climatice in Europa: porcul mistret

Marele invingator al schimbarii climatice in Europa: porcul mistret

Europa declanseaza razboiul impotriva mistretului, numarul acestor animale crescand exploziv ca rezultat al incalzirii globale si al cultivarii pe scara larga a porumbului si rapitei pentru biocombustibili. Mistretul este insa respectat pentru inteligenta sa si ramane aproape de sufletul germanilor, scrie revista Der Spiegel, citata de Agerpres.

Nu trece nicio saptamana in Germania fara stiri despre vreo intalnire intre om si mistret – practicanti de jogging siliti sa se catere in copaci, mistreti care navalesc in sufragerii si sfasie mobila si chiar hoarde de bestii tepoase care bantuie pe ulitele unor sate. Anul trecut, doi politisti au fost atat de speriati de un mistret pradator incat au deschis focul impotriva lui cu pistolul din dotare, dar fara a nimeri tinta.

Nu este vina mistretului. Poate ca infatisarea lor este infricosatoare, dar sunt animale tematoare si nu devin agresive decat atunci cand se simt incoltite sau amenintate. Confruntarile cu oamenii au devenit ceva obisnuit deoarece populatia de mistreti cunoaste o adevarata explozie in Europa, drept rezultat al activitatii umane – incalzirea globala si schimbarile radicale in folosirea terenului agricol.

In Germania, vanatorii au impuscat un numar record de 450.000 de mistreti in sezonul 2008/2009, care incepe la 1 aprilie, potrivit datelor furnizate de Federatia Germana a Vanatorilor /DJV/. Este o crestere cu o treime mai mare comparativ cu sezonul anterior. Numarul total al mistretilor care traiesc in paduri, suburbii si pe campurile de porumb din Germania este estimat in prezent la o cifra intre 2-2,5 milioane.

Acelasi lucru este valabil si pentru Franta, unde au fost impuscati anul trecut 500.000 de mistreti, iar in Polonia, 200.000. Numarul lor a crescut si in Austria, Elvetia, Olanda si in intreaga Europa de Est, asa cum a declarat pentru Der Spiegel biologul si expertul in mistreti de la DJV, Torsten Reinwald. Animalele prospera totdata si in Asia si Americi.

''Mistretii sunt invingatorii clari ai schimbarii climatice si ai schimbarii din natura provocate de oameni'', a declarat Reinwald, precizand insa ca este eronat sa se afirme ca sunt o calamitate.

Iernile calde din ultimii ani au redus rata mortalitatii mistretilor batrani si a puilor iar cresterea nivelului de dioxid de carbon a intensificat lumina solara si a facut ca arborii sa produca mai multe ghinde si castane – o delicatesa foarte energizanta pentru mistreti, a caror reproducere a crescut odata cu cresterea cantitatii de hrana.

''O scroafa poate naste opt purcei pe an. Pentru ca reproducerea lor depinde de greutate mai degraba decat de varsta exista mistreti de numai noua luni care deja procreeaza'', spune Reinwald.

Mistretilor le place si porumbul si rapita care sunt cultivate acum in cantitati mari pentru biocombustibili. In Germania, mistretii dispun acum de adevarate ''hipermarketuri'' de astfel de culturi, cu care se pot ghiftui dupa iarna, potrivit expertului, avand in vedere ca 27% din suprafata cultivabila a tarii este destinata unui numar de trei cereale: grau, rapita si porumb. Daca la aceasta se adauga suprafetele impadurite care acopera peste o cincime din teritoriu, atunci exista o zona vasta pe care mistretii pot prospera.

Mistretii cresc in turme inchegate si bine organizate de circa 20 de exemplare si sunt condusi de scroafe. Ei ajung la o greutate de 200 kg desi greutatea medie este intre 50-90 kg. Mananca orice de la pizza la kebab pana la porumb si ghinda si se adapteaza rapid. In pofida greutatii sunt agili si pot atinge viteze de pana la 50 de km pe ora pe distante scurte. Sunt de asemenea inotatori excelenti si renumiti in randul vinatorilor pentru inteligenta lor. O dovada este tactica pe care o adopta atunci cand devoreaza porumb. Cand intra pe teren lasa marginile exterioare ale campului intacte, probabil pentru a ascunde ce fac, spun vanatorii.

''Au o structura sociala bine organizata si daca scroafa conducatoare simte pericolul toti o urmeaza. Stiu rutele folosite de vanatori si atunci cand aud sunetul portierelor masinilor imediat se retrag la marginea zonelor de vanatoare si se ascund pana cand trece pericolul'', spune Reinwald.

Mistretii provoaca circa 25.000 de accidente rutiere pe an in Germania, dar este numai o fractiune din cele 200.000 de ciocniri provocate de caprioare. Prejudicierea recoltelor si pericolul pe care il pot reprezenta pentru porcii domestici, precum transmiterea gripei porcine, constituie problemele cele mai mari, potrivit lui Reinwald.

Ingrijoreaza si invazia lor in orase. Berlinul are o populatie de mistreti estimata la intre 8.000-10.000. Sunt adesea vazuti ramand gradinile, de-a lungul cailor ferate si pe strazi linistite. ''Oamenii fac rau ca ii hranesc. La Berlin autobuzele evita unele statii din cauza lor, pentru ca unii au decis sa cultive acolo porumb pentru ei'', spune Reinwald. Cand sunt incoltiti dovedesc un mare curaj, mai ales daca isi protejeaza puii.

In Texas, care se confrunta cu probleme similare, oficialitatile intentioneaza sa foloseasca otravuri si substante chimice impotriva lor. Potrivit lui Reinwald insa, vanatoarea ramane singura cale eficienta de a reduce numarul lor. Germania are 350.000 de vanatori inregistrati, care incearca sa reduca populatia de mistreti. Ei folosesc haitasi si caini, grupurile de 30-40 de vanatori fiind cele mai eficiente. Cele mai propice momente sunt noptile cu luna si cele in care ninge, cand animalele sunt vizibile.

Germanii insa tin la mistreti, deoarece fac asocierea cu padurile, atat de inradacinate in psihicul teuton. Mistretii sunt un animal simbolic pentru aceasta tara, precizeaza Reinwald. Cu siguranta dau si carnatii foarte buni, un alt lucru apreciat de germani. ''Carnea lor este considerata o delicatesa, dar odata cu cresterea vanarilor, pretul ei a scazut. In Germania de Est 1 kg de carne se vinde cu mai putin de 1 euro.

Cele mai citite

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă