Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Fizicianul premiat cu Nobelul pentru chimie vorbește românește și ține legătura cu mediul științific din țara noastră

Stefan W. Hell, 52 de ani, a copilărit într-o comună arădeană și a fost elev al unui liceu timișorean. Mama sa a fost învățătoare, iar tatăl inginer. Plecat în Germania pe când era adolescent, Hell conduce acum un important institut de chimie biofizică.

Share

Andreea Pocotila 0 comentarii

08.10.2014 - 17:05

Stefan W. Hell, 52 de ani, a copilărit într-o comună arădeană și a fost elev al unui liceu timișorean. Mama sa a fost învățătoare, iar tatăl inginer. Plecat în Germania pe când era adolescent, Hell conduce acum un important institut de chimie biofizică.

Pe la mijlocul catalogului școlar din anul 1978 al liceului Nikolaus Lenau, din Timișoara, apare numele Hell S. Stefan Walter. Dedesubt, stau scrise rândurile: “Mama: învățătoare, tatăl: inginer. La 20 martie 1978, s-a retras. Motivul: plecare difinitivă din țară.”

“Cu așa părinți, nu putea să iasă ceva rău,” spune actuala directoare a liceului, Elena Wolf. În viitorul apropiat, o plăcuță onorifică pe un perete al liceului va purta numele celui care a câștigat ieri Premiul Nobel pentru chimie.

Familia Hell, despre care presa arădeană scrie că ar fi fost șvabi, avea mai mulți membri dedicați științelor exacte.

“Eu am avut, ca elevă, un profesor Hell de chimie. Și a mai fost un inspector județean de fizică, tot Hell. Nu știu dacă erau înrudiți cu acest Hell, dar numele se scria la fel,” spune Wolf.

Rezultatele la învățătură ale lui Stefan Hell au fost remarcabile, erau puține materiile la care avea mai puțin de nota 9, spune Wolf, mândră că instituția pe care o conduce a dat doi elevi câștigători ai Premiului Nobel: Stefan W. Hell, în 2014, pentru chimie, și Herta Muller, pentru literatură, în 2009.

Stefan W. Hell s-a născut la Arad, pe 23 decembrie 1962. Copilăria și-a petrecut-o în comuna Sântana, unde a urmat cursurile școlii generale, între 1969 și 1977, potrivit presei arădene. S-a înscris apoi la Liceul Nikolaus Lenau din Timișoara în 1977, unde a urmat două trimestre. În 1978, tânărul de 16 ani se mută împreună cu părinții în orașul german Ludwigshafen. Aici și-a finalizat cursurile liceale și a susținut bacalaureatul. În 1990 a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg.

Academia: “A păstrat permanent legătura cu România”

În urmă cu doi ani, în 2012, Stefan Hell a devenit membru de onoare al Academiei Române, la numai 50 de ani. Propunerea pentru alegerea ca membru de onoare a fost făcută de actualul preşedinte al Academiei Române, fizicianul Ionel-Valentin Vlad.

Motivul: „activitatea de pionierat a profesorului Ştefan Hell în domeniul nanoscopiei, fiind considerat creatorul acestui domeniu, alături de Pohl, Wilson si Sheppard. Activitatea sa ştiinţifică a fost încununată de realizări de excepţie, a căror recunoaştere internaţională a fost concretizată în numeroase premii. Prof. Ştefan Hell şi-a publicat rezultatele în peste 200 de lucrări ştiinţifice în reviste de mare prestigiu. Multe dintre acestea pot fi considerate de referinţă în domeniu.“

Plecat din oraşul natal devreme, a păstrat permanent legătura cu România şi mai ales cu mediul ştiinţific românesc, spun oficialii Academiei Române, într-un răspuns transmis României libere.

„A fost oaspetele Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, precum şi al Institutului de Biochimie al Academiei Române şi a răspuns întotdeauna invitaţiilor făcute de Academia Română. În Aula Academiei Române a conferenţiat în 2012 în cadrul Conferinţei Internaţionale de Optică „Micro- to nano-Photonics – 2012“.

Ștefan Hell este cetățean german și în prezent conduce Institutul Max Planck pentru Chimie Biofizică din Göttingen, unde coorodnează Departamentul de Nano-Biofotonică. Este, de asemenea, director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heildelberg.

Cei trei cercetători care au fost ieri recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, au fost premiaţi pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie", potrivit comitetului Nobel.

În primele declarații date jurnaliștilor, Stefan W. Hell s-a arătat suprins de premiul câștigat.

„Stăteam la biroul meu când am primit apelul de la Stockholm. Sunt recunoscător din toată inima pentru faptul că munca mea și a colegilor mei a primit cea mai înaltă distincție acordată cercetării științifice”, a spus Hell.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro) pentru fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

MERIT: Explorarea vieții la scară nanometrică

„În plină eră a nanoştiinţei şi nanotehnologiilor, profesorului Ştefan Hell îi revine marele merit de a fi oferit o nouă macroscopie optică, la o scară mult mai mică decât aceea a lungimii de undă a luminii vizibile, care oferă posibilităţi de explorare excepţională a lumii moleculare, în special a vieţii la scară nanometrică“, explică președintele Academiei Române, academician Ionel-Valentin Vlad, fizician, de ce este importantă munca lui Stefan W. Hell.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...