Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

ELI-NP, Măgurele

Pentagonul este interesat de laserul de la Măgurele

Guvernul Statelor Unite a trimis specialiști în România pentru a lucra la Măgurele, acolo unde va fi pus în funcțiune cel mai puternic laser din lume.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 29.07.2020 - 23:51

Administrația Statelor Unite și specialiști americani susțin proiectul celui mai puternic laser din lume, care urmează a fi pus în funcțiune în apropiere de București, la institutul de cercetare de la Măgurele.

Proiectul este denumit ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) și a pornit ca o inițiativă științifică și tehnologică a Uniunii Europene, fiind cofinanțat din fonduri europene.

În cadrul acestui proiect, Centrul ELI-NP din România a primit sarcina de a găzdui cei mai puternici laseri din lume, cu o putere de 2×10 Petawați, precum și un sistem de fascicul de raze gama de energie variabilă, devenind astfel cel mai avansat centru de cercetare din lume în domeniul fotonicii nucleare.

Tema aflată în lucru în România este atât de importantă, încât Statele Unite au trimis doi reprezentanți de vârf pentru a lucra la Măgurele. Dintre cei doi americani, unul este angajat al Departamentului de Stat al SUA, iar celălalt este trimis de Pentagon, fiind ofițer în cadrul US Air Force, a precizat, pentru “România liberă”, Dragoș Șeuleanu, coordonatorul Compartimentului de Comunicare și Transfer Tehnologic în cadrul ELI-NP.

O altă instituție americană interesată de colaborarea cu institutul de la Măgurele este NASA (Administrația Aeronautică și Spațială a Statelor Unite), despre care se știe că “probabil, își va testa materialul care pleacă în spațiu la noi”, ne-a precizat Dragoș Șeuleanu.

Pe de altă parte, cu prilejul acțiunilor științifice la care participă în străinătate, specialiști români de la ELI-NP au contacte și cu reprezentanți din Departamentul american al Energiei – o instituție despre care, în ciuda denumirii ei neutre, se spune, neoficial, că se ocupă “90 la sută de bombe”.

Cercetătorii români nu au însă activități militare la institutul de la Măgurele. Teoretic, dacă Ministerul Apărării Naționale, care are o structură proprie de cercetare, ar dori o colaborare cu Centrul ELI-NP, o asemenea colaborare poate fi inițiată.

 

“S-a hotărât la nivel politic ca acest centru să fie în partea de est a Europei, unde nu exista niciun centru internațional, iar noi am învins cu ideea că îmbinăm fizica laserilor cu fizica nucleară și folosim laserii de mare putere pentru studii de fizică nucleară”

Acad. Nicolae Zamfir,

Directorul proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI)

 

"Este cel mai important proiect european de infrastructură. Sunt bani europeni şi ne va permite să obţinem rezultate ştiinţifice de excepţie. Este primul dintre cele trei mai proiecte pe care le vom desfăşura în următorii ani”

Nicolae Hurduc,

Fost ministru al Cercetării

 

Cât costă proiectul de cercetare ELI-NP Măgurele?

Pe ansamblul Uniunii Europene, proiectul costă circa 875 de milioane de euro proveniți din fonduri structurale, iar din suma totală, în România s-au alocat circa 300 de milioane de euro.

 

Ce alte țări sunt implicate în acest program?

Cehia și Ungaria au roluri similare cu cel al României, întrucât, din motive politice, UE a preferat ca noua infrastructură de cercetare să fie dezvoltată în țări din estul Europei.

 

Până la acest moment, oficialii români afirmă fără ezitare că experimentele vor începe la institutul ELI-NP în anul 2020.

O confirmare care deschide calea acestor experimente a fost momentul în care laserul de la Măgurele a demonstrat că este cel mai puternic din lume, reușind să atingă, în teste, puterea de 10,9 Petawați – aproximativ a zecea parte din puterea Soarelui. Interesant este faptul că specialiștii își propuneau un test cu puterea de 10 Petawați, dar ea a fost depășită în test, iar acad. Victor Zamfir, care este directorul general al proiectului ELI-NP, estima că această putere ar putea fi chiar dublată.

La acel moment din anul 2019, Nicolae Hurduc, ministrul Cercetării, preciza că obiectivul ELI-NP din România reprezintă "cel mai important proiect european de infrastructură. Sunt bani europeni şi ne va permite să obţinem rezultate ştiinţifice de excepţie. Este primul dintre cele trei mai proiecte pe care le vom desfăşura în următorii ani, alături de < Danubius > şi < Alfred >, care va permite studierea reactoarelor nucleare de generaţia a patra".

Pe de altă parte, acad. Victor Zamfir, directorul general al proiectului, a subliniat că “infrastructura  ELI-NP nu va deveni niciodată un centru de producție , dar rezultatele cercetării avansate de aici vor merge către companii, respectând drepturile de proprietate intelectuală”. Evident că, în urma valorificării brevetelor de invenție, la Centrul ELI-NP se vor întoarce bani.

O posibilă aplicație practică a cercetărilor derulate la Măgurele ar putea fi destructurarea (distrugerea) deșeurilor nucleare, iar rezultatele altor studii ar putea fi utilizate în tratarea unor boli grave, cum ar fi cancerul.

Oficialii români resping ideea că ar exista, pe aceste planuri, o concurență între România și alte țări, cum ar fi Cehia sau Ungaria, întrucât “noi facem lucruri diferite”.

Comentarii

loading...