Pentru cei sănătoşi dar care sunt curioşi cu privire la calitatea somnului lor sunt propuse aşa-numitele “wearables” la ediţia IFA de anul acesta – obiecte interconectate de purtat la mână, asemeni ceasurilor sau brăţărilor fitness, care au integrată o funcţie ce permite măsurarea acestor cicluri, iar trezirea să aibă loc în momentul optim calculat de un algoritm.
O altă noutate a IFA 2018 sunt dispozitivele împotriva sforăitului destinate consoartelor. Mici căşti intraauriculare create de un start-up, QuietOn, înfiinţat de foşti angajaţi la Nokia, înregistrează sforăitul emis şi difuzează în schimb zgomote liniştitoare în ureche. Pot fi folosite şi împotriva zgomotelor venite din stradă.
Pentru a crea condiţii bune de trezire, unii constructori au mizat pe lumino-terapie, adesea integrată într-un ceas deşteptător, care difuzează o lumină albă şi repoziţionează ciclurile de somn în funcţie de cele ale Soarelui.
Cu tentă futuristă, Philips se pregăteşte să comercializeze dispozitivul SmartSleep, o bandană care se fixează pe frunte şi pe urechi, prevăzută cu o mini-cască ce difuzează un zgomot alb, echivalentul auditiv al “puricilor” din transmisiunile TV (în absenţa semnalului audio-video, n.r.) şi care poate aprofunda somnul. Senzorii sunt instalaţi în partea frontală, iar o aplicaţie colectează datele utilizatorului care doarme, oferind ulterior sfaturi pentru un somn cât mai odihnitor.
Firma olandeză propune şi DreamWear, o mască nazală ce permite furnizarea de oxigen persoanelor care suferă de apnee în timpul somnului şi cuplarea la o cutie de analize.
Însă pe măsură ce aceste tehnologii se implementează, iar cabinetele medicale primesc tot mai mulţi pacienţi care vin plini de anxietate să-şi prezinte concluziile colectate de aplicaţiile pentru un somn perfect, unii dintre experţi devin tot mai sceptici.
“Persoanele care nu sunt mulţumite de somnul lor, care au tulburări ori suferă de oboseală sau de somnolenţă cronică trebuie să discute aceste subiecte cu experţi în domeniu, indiferent de ceea ce le arată aceste obiecte interconectate”, avertiza în mai medicul Ilene Rosen, preşedinta Academiei Americane pentru Medicina Somnului (AASM).
Există deja un cuvânt pentru a desemna această obsesie a somnului perfect – “ortosomnie” -, creat după modelul termenului “ortorexie”, ce desemnează o preocupare maladivă pentru alimentaţia sănătoasă şi care poate fi considerată o tulburare de alimentaţie.
