Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Elena Marinescu

Actualizat: 24.05.2019 - 20:03

Misiune specială a NASA, după o jumătate de secol

Elena Marinescu

Actualizat: 24.05.2019 - 20:03

Se preconizează că mini-satelitul, care are o greutate de 14 kilograme, va fi realizat până la sfârşitul lunii octombrie şi va transporta anul viitor celule de drojdie de bere pe o orbită în jurul Soarelui pentru a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine efectul radiaţiilor dincolo de câmpul magnetic care protejează Terra. BioSentinel este unul dintre cei 13 sateliţi miniaturali (CubSat) ce vor fi îmbarcaţi la bordul lansatorului supergreu Space Launch System (SLS), care va fi lansat în iunie 2020 în cadrul misiunii Artemis 1. „Acesta este un teritoriu nou“, a declarat Kimberly Ennico Smith, astrofizician la Centrul de cercetare Ames, administrat de NASA, în timpul unui tur de prezentare a unei unităţi ştiinţifice din Silicon Valley.

 

Drojdie de bere, pe orbita Soarelui

Satelitul va transporta timp de 9-12 luni două varietăţi de celule de drojdie de bere, Saccharomyces cerevisiae: varietatea obişnuită („tipul sălbatic“), care este destul de rezistentă la radiaţii, şi o varietate mutantă, care este mult mai sensibilă la radiaţii, întrucât nu poate să îşi repare ADN-ul la fel de bine. Specialiştii din misiunea BioSentinel vor monitoriza creşterea şi activitatea ambelor varietăţi de celule în timpul petrecut de acest satelit în spaţiul îndepărtat. Apoi, ei vor face acelaşi lucru cu două încărcături identice transportate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), un laborator care pluteşte pe orbită în condiţii de microgravitaţie şi în care nivelurile de radiaţie sunt mult mai mici, precizează portalul space.com, citat de Agerpres. Specialiştii americani vor monitoriza creşterea celulelor de S. cerevisiae şi în două zone de pe Terra: Centrul de cercetare Ames şi Brookhaven National Laboratory din statul New York. La Brookhaven, inginerii de la NASA vor expune celule de drojdie de bere unui mediu caracterizat prin radiaţii înalte. Toate aceste date ar trebui să îi ajute apoi pe cercetători să identifice efectele cauzate de radiaţie şi pe cele provocate de microgravitaţie şi alţi factori. „Procesul de reparare a ADN-ului avariat al drojdiei de bere seamănă foarte mult cu cel al oamenilor, făcând din aceste organisme un model robust de translaţie“, au explicat specialiştii de la NASA în fişa proiectului BioSentinel. De altfel, rezultatele programului vor avea o importanţă crucială pentru a interpreta efectele expunerii la radiaţia spaţială, reducând riscul asociat cu explorarea umană pe termen lung şi validând modelele existente ce explică efectele radiaţiei spaţiale asupra organismelor vii.

 

Misiuni curajoase

În paralel, NASA dezvoltă racheta SLS pentru a transporta astronauţi şi cantităţi mari de materiale spre destinaţii aflate dincolo de orbita joasă terestră, precum Luna şi Marte, alături de o nouă capsulă spaţială, denumită Orion. Laboratorul spaţial, pe care agenţia americană l-a denumit Gateway, va reprezenta un element-cheie pentru programul misiunilor Artemis şi va fi utilizat ca rampă de lansare pentru misiunile de explorare umană şi robotizată a suprafeţei lunare. Ceilalţi 12 sateliţi miniaturali care vor zbura în spaţiu în cadrul misiunii Artemis 1 sunt diferiţi şi au funcţii diverse. De exemplu, microsateliţii din misiunile Lunar Flashlight şi Lunar IceCube vor căuta semnale care să ateste prezenţa gheţii pe suprafaţa Lunii, iar satelitul Near-Earth Asteroid Scout va utiliza o velă solară pentru a se deplasa spre punctul în care are programată o întâlnire cu o rocă spaţială. 

 

NASA nu a mai efectuat o astfel de misiune din 1972, anul în care a avut loc ultimul zbor spaţial din programul Apollo.

Since you are here

… we have a small favour to ask. More people are reading and supporting our independent, investigative reporting than ever before. And unlike many news organisations, we have chosen an approach that allows us to keep our journalism accessible to all, regardless of where they live or what they can afford. Romania Libera is editorially independent, meaning we set our own agenda. Our journalism is free from commercial bias and not influenced by billionaire owners, politicians or shareholders. No one edits our editor. No one steers our opinion. This is important as it enables us to give a voice to those less heard, challenge the powerful and hold them to account. It’s what makes us different to so many others in the media, at a time when factual, honest reporting is critical. Every contribution we receive from readers like you, big or small, goes directly into funding our journalism. This support enables us to keep working as we do – but we must maintain and build on it for every year to come. Support The Romania Libera from as little as €1 – and it only takes a minute. Thank you.

Subscribe Romania Libera weekly
Subscribe Romania Libera essential new magazine
An alternative to breaking news
Subscribe Romania Libera essential new magazine