Gigantul tehnologic are în acest sens un dublu scop: să ajute mass-media să găsească abonaţi şi să limiteze efectele adverse ale algoritmilor, care au tendinţa de a prioritiza doar anumite medii ori subiecte în defavoarea altora, notează duminică AFP. Măsurile anunţate îi împart pe experţi în mai multe tabere.
Prin actualizarea aplicaţiei de ştiri, Google mizează pe utilizarea inteligenţei artificiale ca parte a eforturilor sale de a elimina dezinformarea şi de a-i ajuta pe utilizatorii să spargă ”bula filtrelor” prin care se crea tendinţa de a menţine cititorul captiv în propriile convingeri în detrimentul lărgirii orizonturilor sale.
Noua versiune Google News “aduce la lumină ştirile care vă interesează din surse de încredere oferindu-vă în acelaşi timp o gamă variată de perspective asupra evenimentelor”, după cum a promis numărul unu de la Google, Sundar Pichai, care a dezvăluit această nouă versiune la începutul lunii.
Aceasta “utilizează cea mai bună inteligenţă artificială pentru a găsi cea mai bună inteligenţă umană: materiale de presă excelente, realizate de jurnalişti din lumea întreagă”, a declarat la rândul său liderul de proiect Trystan Upstill potrivit căruia “o dezbatere productivă presupune ca toată lumea să aibă acces la aceleaşi informaţii”.
Ca şi în cazul Facebook, compania Google este criticată pentru că ar fi permis proliferarea fenomenului ”fake news”, pentru că ar fi oferit prea puţin conţinut cu acces liber şi pentru că ar fi captat cea mai mare parte a veniturilor provenind din publicitatea online.
Noua versiune a aplicaţiei oferă articole personalizate (“Pentru tine”), dar şi ştiri importante, favorizând sursele “de încredere” pentru a sparge celebra ”bulă a filtrelor”.
Unii specialişti s-au arătat sceptici cu privire la eforturile de a înlocui editorii umani cu roboţii care se ocupă de trierea conţinutului.
“De mult timp există o fantezie cu privire la ştirile personalizate (algoritmic)”, a spus Meredith Broussard, care predă jurnalism la Universitatea din New York. ”Nimeni nu a făcut-o vreodată bine şi cred că cei care concep ştiri şi editorii de pagini (de internet) se descurcă foarte bine în ceea ce priveşte sortarea”, a spus ea.
Cu noua aplicaţie, ”chioşcul” Google vine în întâmpinarea editorilor din presă pe care îi ajută să atragă plătitori permiţând cititorilor să se aboneze într-un mod simplificat, folosind contul Google.
Pentru Dan Kennedy, profesor de jurnalism la Universitatea Northeastern, aceste măsuri par a avea un efect pozitiv pentru ecosistemul presei. “Timp de mulţi ani, Google a refuzat să împartă veniturile din publicitate cu grupurile de presă sub pretextul că Google le aducea trafic şi că ţinea de acele organizaţii să se descurce să găsească o modalitate pentru monetizarea traficului”, a subliniat el. “Acum, când peste 90% din totalul noilor venituri publicitare digitale merg la Google şi Facebook, Google ajunge în sfârşit să recunoască faptul că trebuie să încerce altceva”, a continuat Kennedy.
Totuşi, Nicholas Diakopoulos, specialist în jurnalism digital la Universitatea Northwestern, estimează că rămâne de văzut care va fi impactul schimbărilor iniţiate de Google, mai ales ţinând cont de faptul că această companie ”îşi concentrează eforturile pe un număr relativ redus de editori de presă, care este foarte concentrat”.
Pe de altă parte, ideea de a găsi şi de a evidenţia surse “de încredere” poate fi una problematică, spune el. “Poate este bine pentru cei mari sau (editorii) care şi-au dat seama cum să se joace cu algoritmul”, a spus el. “Dar cum rămâne cu site-urile de ştiri locale, cu site-urile noi de ştiri care nu au un palmares?”, a subliniat Diakopoulos.
Criticile sunt parţial similare cu cele care au explodat după ce Facebook a anunţat, în urmă cu câteva luni, că va favoriza sursele “de încredere”, la sfatul utilizatorilor.
Potrivit lui Diakopoulos, chiar dacă inteligenţa artificială poate oferi unele beneficii în selecţia, editarea şi distribuirea conţinutului de actualitate, “încă este nevoie de oameni (…), trebuie să se reflecte valorile umane, valorile editoriale… nu poate fi cuantificat fiecare criteriu ce ar putea fi important în luarea unei decizii editoriale”.
