Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

FOTO. Proiecte de succes ale cercetătorilor români din Științe Spațiale

Cu un buget ce nu impresionează, Institutul de Științe Spațiale (ISS), din Măgurele, se poate mândri totuși cu câteva realizări notabile în plan internațional.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Actualizat: 20.09.2018 - 09:35

ISS asigură softurile pentru unul dintre cele mai importante proiecte recente ale Agenției Spațiale Europene, Laser Interferometer Space Antenna (LISA). Softurile vor fi realizate de șase cercetători ai ISS, după cum ne-a explicat directorul institutului, Ion Sorin Zgură.

LISA va fi primul observator spațial de unde gravitaționale alcătuit din 3 sateliți uniți prin interferometre laser, asezați în formă triunghiulară, la distanțe de 2,5 milioane de kilometri, care vor urma Pământul în orbita sa în jurul Soarelui pentru un studiu aprofundat al Universului Gravitațional. Sateliții vor avea caracteristici superioare misiunii LISA Pathfinder, care a zburat cu succes în decembrie 2015 și a testat pentru un an cele mai importante componente tehnice.

Institutul de Științe Spațiale va contribui la misiunea LISA cu sistemul CAS (Constellation Acquisition Sensor), care va avea rolul de verificare a alinierii și poziționării celor 3 sateliți, asigurând achiziția semnalului laser pe detectorii interferometrici. Împreună cu sistemul STR (Coarse Star Tracker), CAS va asi-
gura vizualizarea semnalului laser în timpul manevrelor de scanare. Această contribuție este pe deplin susținută de către Agenția Spațială Română (prin programele „Romanian Incentive Scheme”, PRODEX și programe naționale) și se încadrează excelent în strategia instituțională, cât și în strategia națională de cercetare-dezvoltare a României.

Misiunea LISA este propusă de un consorțiu internațional format din cercetători din Germania, Italia, Franța, Elveția, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Olanda, România, Belgia, Portugalia, Suedia, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Lansarea este preconizată pentru 2034, cu o durată de 4 ani, însă misiunea va fi concepută să funcționeze cel puțin 10 ani.

 

 

Ciuperca românească, în spațiu

O altă invenție a Institutului de Științe Spațiale, cu succes internațional, este o capsulă, ce formează un mediu vidat, în care se pot transporta, în spațiu, diverse obiecte ce nu trebuie să intre în contact cu aerul din navă. Invenția a fost testată de Agenția Spațială Europeană, de NASA și de agenția spațială din Rusia.

Capsulele au fost utilizate într-un experiment care a vrut să urmărească posibi-litatea dezvoltării unor micro-organisme într-o navă aflată în spațiu.

Pentru aceasta, în capsulele de concept românesc au fost introduse câteva ciuperci microscopice românești, ce se pot dezvolta asemenea unor microbi, și care au fost plasate la bordul navetei spațiale Discovery, la ultima misiune a acesteia. „Experimentul a arătat că ciuperca, fără aer, s-a dezvoltat fără probleme. Ba chiar s-a constatat că, în spațiu, se poate dezvolta într-un ritm mult mai alert”, ne-a explicat directorul ISS.

Acesta ne-a explicat că matrița după care au fost turnate capsulele a rămas a institutului. „Noi le-am proiectat. A fost realizată o matriță la Electromagnetica. Matrița a rămas a noastră și o putem folosi oricând”, ne-a mai menționat Sorin Zgură.

 

 

Institutul de Științe Spațiale, “invadat” de elevi

 ISS desfășoară numeroase activități menite să atragă copiii spre cercetare. Deja a devenit o obișnuință ca, în cadrul programului Școala altfel, elevii să „invadeze” Institutul de Științe Spațiale. „După modelul educațional inspirat de JAXA (Agenția Spațială Japoneză), Institutul de Științe Spațiale a demarat un program de promovare a științei și a cercetării spațiale prin distribuția unor materiale audio-vizuale pe internet. Acestea sunt concepute și filmate în cadrul institutului și se adresează publicului larg. Sunt discutate, în stil video scurt, diferite tematici atrăgătoare, precum prezența femeilor în spațiu sau noile dimensiuni posibile la ora actuală ale unui conflict spațial”, ne-a declarat Cristian Ionescu, cercetător ISS.

 

 

Spre un statut superior

Datorită unor probleme birocratice care vin de undeva din anii '90, ISS, cu toate că are personalitate juridică proprie, figurează în acte drept filială a Institutului Naţional pentru Fizica Plasmei, Radiaţiei şi Laserilor.  Instituţiile omoloage ale ISS de peste tot din lume sunt structuri complet autonome. Dacă „spaţialii români” vor fi declaraţi „Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare”, ar putea fi mult mai eficienţi. Pe lângă faptul că vor scăpa de plimbatul inutil al unor hârtii, vor putea avea o bugetare corespunzătoare şi să fie mai eficienţi.   

Comentarii

loading...