,,Acest proiect a debutat într-o seară de vară, în anul 2017, atunci când, frustrați de situația turismului din România și a modului în care ne este promovată țara, eu și cu o colegă de-a mea de la acea vreme, ne-am gândit că putem să facem lucrurile mai bine decât autoritățile abilitate.” Iulian Tănașcu, președinte Asociația Călător prin România
RL: Ce proiecte a reușit echipa Călător prin Romania?
,,Clădirea Primul Senat din România, din spatele liceului Gheorghe Șincai, anul trecut în vară a fost stabilizată, salubrizată, reparată (acoperișul și geamurile)”
Prima dată am dorit și am luptat pentru a salva clădiri de patrimoniu din București, pentru că eram la început și nu aveam logistică necesară să plecăm prin țară. Prima clădire pe care am salvat-o, a fost cea a primului Senat din România, clădire de patrimoniu, în care a luat cuvântul și Alexandru Ioan Cuza.
Clădirea se află în spatele liceului Șincai și reprezenta un pericol pentru oamenii de acolo (deoarece era într-o stare avansată de degradare) și, totodată, o oportunitate pentru că putea fi clădirea care găzduiește o bibliotecă sau un hub de antreprenoriat (are multe săli ce pot fi folosite și chiar un amfiteatru, la subsol, de 70 de locuri).
Primăria București neinteresată
Dacă în cazul primarului general acest proiect nu a însemnat o oportunitate și nu ne-a băgat în seamă, pentru primarul Sectorului 4 a fost o idee bună. Astfel, am căutat să discutăm cu primarul Sectorului 4 și cu consilierii acestuia, precum și cu primarul general al Bucureștiului. Anul trecut în vară au stabilizat clădirea, au împrejmuit-o, au salubrizat-o și au reparat acoperișul și arcadele de la geamuri.
RL: Cât de ușor sau cât de greu a fost să implementați aceste proiecte?
O altă clădire a fost cea a Hotelului Concordia din Centrul Vechi.Acesta este locul în care Alexandru Ioan Cuza a semnat documentul prin care era pus în funcția de Domn al Țării Românești. Clădirea aparține, în prezent, unei companii care mai are în palmares 230 de clădiri de patrimoniu care așteaptă refacerea. Am încercat să contactăm patronul, dar acesta nu a dorit să discute cu noi. Am făcut sesizare la Ministerul Culturii și la Direcția Patrimoniu Cultural și am ajuns cu aceștia la o înțelegere: dacă proprietarul făcea o cerere scrisă cum că are nevoie de ajutorul statului pentru a repara clădirea, statul îi oferea suma necesară. Din păcate, fără a putea contacta cu succes proprietarul, clădirea nu a putut fi reparată. L-am căutat și pe primarul de sector care a spus că nu este de competența sa.
O altă clădire pe care am încercat să o reparăm a fost închisoare Doftana.
Am încercat să discutăm cu primarul de acolo și să-l rugăm să ne lase să intrăm cu specialiști (plătiți de noi) pentru a evalua situația clădirii și pentru a ne pune de acord asupra unui plan de refacere și includerea sa în circuitul turistic. Răspunsul a fost cel puțin halucinant. Nu numai că primăria nu ne-a dat voie să intrăm motivând că închisoarea nu este stabilă, ba chiar ni s-au cerut și bani ca să o fotografiem de la intrare, ceea ce mie mi s-a părut extrem de jenant.
R.L. Ați spus la începutul interviului că vreți să schimbați toate plăcuțele clasice de informare turistică din toată țara și să le înlocuim cu cele digitale, cu cod Q.R. Ați reușit?
În ceea ce privește plăcuțele, situația este puțin mai diferită. Primarii și reprezentanții de la centrele de promovare turistică sunt foarte deschiși în a face astfel de proiecte, ceea ce pe noi ne-a bucurat enorm. O problemă ține de birocrație. Ai nevoie de un aviz de colo, de altul de dincolo și tot așa până când ajungi să îi ceri aviz pentru montarea plăcuțelor și lui Dumnezeu. Deși avem parteneriate cu foarte multe primării din sudul țării, proiectul se oprește la funcționarii publici din cadrul direcțiilor responsabile din teritoriu care, din diverse motive, întârzie cât pot de mult, chiar dacă documentele sunt trimise prin poșta militară de către primărie sau centrele de promovare turistică.
RL. Ați primit fonduri de la Primării?
În ceea ce privește colaborarea, știam de la bun început că nicio primărie nu ar acorda fonduri pentru turism, mai ales într-o țară în care cultura și turismul sunt puse pe ultimele locuri. De aceea noi am dorit încheierea unui parteneriat cu ei și să ne ofere acordul pentru montarea acelor plăcuțe cu cod Q.R.. Partea financiară necesară realizării plăcuțelor o acoperim noi cu cotă parte din salariile fiecăruia.
RL: Povestiți-ne un pic despre dumneavoastră și colegii din cadrul proiectului ,,Călător prin România”. Ce anume vă caracterizează?
Fiind o echipă, o să vă spun despre fiecare dintre cei care se implică în acest proiect. Echipa noastră are patru tineri care se ocupă zi și noapte de proiectele asociației:
· Robert Andrei Costache– este absolvent al Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București și actual masterand în cadrul Programului Universitar de Masterat, Management și Marketing Internațional din cadrul Academiei de Studii Economice. Este unul dintre studenții cu abilități intelectuale și interpersonale de excepție și este genul de tânăr căruia îi place să se ocupe de activități extracurriculare (Civic Avengers, World Cleanup Day, Dezbate România). Ce m-a impresionat foarte mult la Robert este faptul că, deși el vrea să se ocupe de turismul din România, nu a uitat orașul în care s-a născut, Giurgiu și a luptat foarte mult ca turismul din acest oraș să renască și Giurgiu să devină un ,,magnet’’ pentru turiști.
· Iuliana-Andreea Călina – este studentă în cadrul Facultății de Finanțe Bănci, Contabilitate și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Titu Maiorescu. Este o persoană activă, cu multe hobby-uri (printre care și călătoriile). Visează și se pregătește să ajungă unul din cei mai buni contabili din România. A venit în echipa ,,Călător prin România’’ pentru că își iubește țara și își dorește să realizeze tot felul de proiecte prin care și-a propus să crească gradul de awareness internațional asupra țării noastre. Este, de asemenea, o studentă care se implică în diferite activități extracurriculare (a participat la World Cleanup Day și ne-a ajutat să curățăm o întreagă pădure din județul Giurgiu) și care adoră să dezvolte societatea.
· Constantin-Iulian Tănaşcu – sunt absolvent al Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București, absolvent al Programului Universitar de Masterat Management și Marketing Internațional din cadrul Academiei de Studii Economice din București, student în cadrul Facultății de Informatică la Universitatea Titu Maiorescu și student-doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Am fost o persoană activă pe timpul anilor de studiu, fiind intern în cadrul mai multor companii multinaționale din România, în diferite departamente (Resurse Umane, Audit, Financiar, Marketing, Management-retail) și am căutat să mă implic în foarte multe proiecte care au legătură cu societatea românească (Civic Avengers, World Cleanup Day) și relațiile internaționale (Diplomatic Backstage Program, NATO Youth Academy). În anul 2017 am pornit un mic proiect de promovare a României care, în anul 2018 s-a transformat într-o asociație.
RL. Ce momente speciale ați trăit în această echipă și cum v-au afectate acestea în deciziile pe care le-ați luat pentru acest proiect?
Acest proiect a debutat într-o seară de vară, în anul 2017, chiar în ziua respectivă, îmi aduc aminte și acum, se desfășura Târgul de Turism al României de la Romexpo, un loc în care trebuia să ne promovăm țara internațional. Din păcate, singurele standuri care atrăgeau puternic clienții (potențialii turiști) erau cele din țări precum Turcia, Bulgaria, Grecia etc. Surpriză de proporții, pentru mine și colega mea, a fost reprezentată de standul celor din Republica Moldova. Cu mai puține zone turistice decât noi, cu o istorie foarte apropiată de a noastră și cu tradiții ușor asemănătoare, aceștia reușeau să ne dea clasă la capitolul turism. Și aici ne-a lovit puternic o întrebare “ Cum facem promovarea țării noastre mai bine decât ei “.
Răspunsul acestei întrebări este astăzi Călător prin România.
