Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Condiţiile dure de mediu, principalul motor al evoluţiei creierului nostru

De la australopitec la homo sapiens, creierul uman nu a încetat să se dezvolte, iar această evoluţie, specifică omului, ar fi fost rezultatul dificultăţilor din mediul înconjurător pe care acesta a continuat să le întâmpine de-a lungul veacurilor.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 24.05.2018 - 09:09

De la australopitec la homo sapiens, creierul uman nu a încetat să se dezvolte, iar această evoluţie, specifică omului, ar fi fost rezultatul dificultăţilor din mediul înconjurător pe care acesta a continuat să le întâmpine de-a lungul veacurilor şi la care a fost nevoit să se adapteze, susţine o teorie avansată miercuri de o echipă de cercetători din Marea Britanie, citată de AFP.

Spre deosebire de creierul predecesorilor săi hominizi, cel al lui homo sapiens a crescut de cel puţin trei ori. Una dintre teoriile cele mai frecvent evocate susţine că organul gândirii a evoluat astfel când omul s-a confruntat cu o viaţă socială din ce în ce mai complexă. Însă, ca şi în cazul dilemei privind cine a fost primul oul sau găina, e greu de aflat ce a existat mai întâi - omul, nevoit să coopereze cu semenii săi a asistat la creşterea creierului, sau creierul mai mare i-a permis să pună în practică relaţii sociale şi culturale mai complexe?

Pentru a desprinde cauzele de consecinţe, Mauricio Gonzalez-Forero şi Andy Gardner de la Universitatea St Andrews din Marea Britanie au dezvoltat un model pentru a simula evoluţia creierului în situaţii diferite (de mediu, sociale, în cazul conflictelor dintre indivizi sau între grupuri şi altele) şi pentru a pune astfel în evidenţă contextul care conduce la un creier de dimensiunea celei al lui homo sapiens.

Potrivit concluziilor, ''creierul uman creşte atunci când (omul) se confruntă cu probleme legate de mediul său natural'', după cum a explicat Mauricio Gonzalez-Forero, coautor al studiului publicat miercuri în jurnalul Nature.

Aceste dificultăţi ne-au forţat specia să găsească în mod constant soluţii noi pentru a se putea hrăni, chiar şi ''în vasta savană africană unde mediul se schimbă în mod sezonier',' sau pentru a stoca apă şi a conserva şi procesa alimente (inclusiv prin utilizarea focului).

Condiţiile dure de mediu par a fi principalul motor al evoluţiei creierului nostru, însă trebuie adăugată şi abilitatea de a învăţa de la semeni şi din propriile experienţe. ''Rezultatele noastre sugerează că această interacţiune dintre condiţiile dure de mediu şi cultură a determinat mărimea creierului uman'', a concluzionat Mauricio Gonzalez-Forero.

Comentarii

loading...