Traian Băsescu, promotorul unei politici externe care s-a bazat în ultimii opt ani pe axa Bucureşti-Washington, se află pentru prima dată faţă în faţă cu un ministru de Externe, Andrei Marga, care-şi asumă o nouă axă: Bucureşti-Moscova-Beijing.
Declaraţiile noului ministru de Externe arată că politica externă a USL se sprijină pe o altfel de filozofie privind relaţiile internaţionale, pornind de la admiraţia pe care o are Andrei Marga faţă de Vladimir Putin şi luând în calcul priorităţile acestuia: Rusia şi China. Este prima declaraţie de război a USL faţă de Traian Băsescu şi în viitor principalul motiv de divergenţă între preşedinte şi noua majoritate.
Primele declaraţii ale profesorului Andrei Marga, ca viitor şef al diplomaţiei române, urmărite cu mare atenţie de toţi ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, au făcut apologia lui Vladimir Putin. Vizibil marcat de grandioasa ceremonie de la Kremlin, unde a fost învestit cu mare fast noul preşedinte rus, Andrei Marga a ţinut să explice că „Putin e un om foarte competent” şi ar fi bine ca politicienii autohtoni sau din UE să şi-l ia ca model. Fie noul ministru de Externe nu ştie despre deficitul democratic încurajat de Vladimir Putin, despre jurnalişti incomozi care dispar atunci când anchetele lor se apropie prea mult de liderul de la Kremlin sau despre ceea ce se întâmplă cu manifestanţii anti-Putin, fie nu înţelege că relaţiile bune nu trebuie condiţionate de astfel de linguşiri.
Fost profesor de socialism ştiinţific înainte de 1989, Andrei Marga pare să fi rămas în epoca de vasalitate a României faţă de URSS, când liderii din statele comuniste erau nevoiţi să-i gratuleze pe cei de la Moscova nu doar de frică sau pentru a le da anumite semnale, ci şi pentru a găsi sprijin pentru o carieră cât mai lungă. Venit din frig, la fel ca Vladimir Putin, Andrei Marga povesteşte cu nostalgie cum s-a întâlnit cu actualul lider de la Kremlin, în 1999, pe vremea când era ministru al Educaţiei, cu ocazia vizitei pe care a făcut-o fostul premier Radu Vasile la Moscova, şi cum s-a bucurat împreună cu actualul lider PNL, Crin Antonescu, pe atunci ministru al Tineretului, de oportunitatea de a se afla în proximitatea acestei „personalităţi profilate”. Andrei Marga, fost rector la Universitatea Babeş-Bolyai, a vorbit şi despre „cei doi prorectori care conduc lumea: Putin şi Ratzinger”, fără să i se pară abuzivă alăturarea autocratului de la Moscova cu Papa Benedict al
XVI-lea.
Primele teme enunţate de Andrei Marga ca ministru de Externe se referă la ineficienţa parteneriatului strategic cu SUA şi la „relaţia stagnantă cu Rusia, China şi alte ţări”. Favorizarea acestor ţări în discursul noului şef al diplomaţiei române sugerează că priorităţile politicii externe promovate până acum de Traian Băsescu ar putea să se schimbe, deşi lucrurile nu pot fi inversate atât de repede şi atât de uşor. Sau cel puţin acest lucru nu poate avea loc câtă vreme Traian Băsescu se află la Cotroceni.
Există o tendinţă explicită în rândurile unor oficiali de diverse ranguri şi din variate domenii de a boicota relaţiile cu Occidentul şi de a le cultiva cu orice preţ pe cele cu Rusia. Punerea în practică a acestei paradigme chiar de ministrul de Externe este însă neaşteptată, deşi Mircea Geoană, fostul lider al PSD, a căutat, la rândul său, sprijin la Moscova în 2009, înaintea alegerilor prezi-denţiale. Atunci preşedintele Traian Băsescu a spus chiar într-un interviu pentru România liberă că Geoană „a încercat să-şi cumpere prin angajamente viitoare susţinerea factorilor de influenţă ruseşti” şi că ar fi putut să „avanseze inclusiv privatizarea Romgaz”, fiindcă „România se vinde uşor”.
