Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, miercuri, că este „aberant” să creadă cineva că preşedintele suspendat Traian Băsescu este vinovat de raportul Comisiei Europene privind MCV şi a arătat că tonul întregului raport „este foarte, foarte aspru”, potrivit Mediafax.
„În raport se face o distincţie clară întrte perioada de cinci ani care s-a scurs de la iniţierea mecanismului şi evenimentele din ultimele săptămâni şi spun aceasta pentru urechile celor care consideră că raportul de acum din iulie consemnează rezultatul politicilor generale asupra justiţiei din ultimii cinci ani. Altfel zis, este aberant să creadă cineva că preşedintele Băsescu este vinovat de acest raport. În raport se spune foarte clar că este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România. Acesta este paragraful care face distincţia între ultimii cinci ani şi ultimele trei săptămâni”, a precizat Mihai Răzvan Ungureanu.
El a arătat că precedentele rapoarte „au fost în mod gradual din ce în ce mai bune, marcând progrese semnificative în materia reformelor în justiţie”.
Ungureanu a precizat că iniţial acest raport era de evaluare pentru perioada de cinci ani şi aşteptările României erau ca acest raport să fie favorabil astfel încât să genereze o restrângere sau chiar o încheiere a monitorizării pe justiţie într-un timp cât mai scurt, „poate chiar în 2012”.
„Textul raportului a suferit corecturi semnificative pe seama evenimentelor din ultimele săptămâni şi esenţial este următorul pasaj: «Comisia consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale». În plus, în raport scrie următorul lucru: «În acest context politic acţiunile guvernului ridică îndoieli serioase privind angajamentul referitor la respectarea statului de drept». Mai mult de atât, aceste îndoieli se referă şi la modul în care sistemul democratic pluralist se raportează la statul de drept”, a precizat Mihai Răzvan Ungureanu.
În opinia acestuia, tonul întregului raport este „foarte, foarte aspru”, iar Comisia este „extrem de îngrijorată” şi îşi pune întrebări asupra ireversibilităţii procesului de reformă.
„În ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, raportul evidenţiază realizările în domeniul urmăririi penale, dar subliniază presiunea exercitată de membri ai guvernului şi de politicieni de rang înalt asupra Curţii Constituţionale, considerată o instituţie judiciară independentă”, a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.
El a adăugat că faptul că a ieşit să vorbească despre raport chiar preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este „neobişnuit” şi „accentuează că atenţia pe care CE şi forurile europene o acordă MCV este extrem de intensă”.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată, iar un nou raport va fi adoptat în acest an.
Înaltul oficial european a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenţie” evoluţia din România şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.
Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.
„Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte”, a subliniat Barroso.
Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii miercuri la Bruxelles, arată că în cursul acestor cinci ani au existat perioade de progres şi de regres, momente în care cooperarea a funcţionat bine şi momente în care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile şi a întâmpinat rezistenţe. Prin urmare, prezentul raport recunoaşte progresele globale înregistrate de la aderare.
„Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România. Progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoaşteri sociale mai ample a unor principii esenţiale cum ar fi statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător. Un sistem judiciar funcţional şi independent, precum şi respectarea instituţiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existenţa unui climat de încredere reciprocă în cadrul Uniunii Europene şi pentru a câştiga încrederea cetăţenilor şi a investitorilor”, consemnează documentul citat.
Comisia Europeană consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice şi acuzaţiile sunt o practică obişnuită; totuşi, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni. Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi, consemnează documentul CE.
Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, potrivit CE, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport conţine recomandări specifice pentru a răspunde situaţiei actuale şi pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democraţiei europene.
Uniunea Europeană de astăzi se caracterizează printr-un grad ridicat de interdependenţă. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE şi există un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat în interesul opiniei publice din România faţă de aceste chestiuni, se arată în raport.
