La un an de zile după ce a devenit președinte, Klaus Iohannis a „bifat“ principalele solicitări ale propriului electorat: înlocuirea lui Victor Ponta din funcția de premier și promulgarea legii votului prin corespondență. Însă, schimbarea premierului nu a fost rodul acțiunilor șefului statului, ci al manifestațiilor de stradă. În schimb, sprijinul opiniei publice nu a fost suficient în cazurile care nu au depins direct de Iohannis. Noua legea a votului prin corespondență are numeroase lipsuri, iar promisiunea că parlamentarii nu vor mai face scut în fața colegilor cu probleme penale a fost realizată doar parțial.
Klaus Iohannis a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014 în fața lui Victor Ponta (PSD) cu 54,43% din voturile exprimate, faţă de cele 45, 56% ale lui Ponta, deşi în primul tur diferenţa a fost de 10% în favoarea social-democratului.
Rezultatul a fost schimbat de scandalul legat de modul în care premierul Ponta a gestionat votul românilor din străinătate, după ce mii de oameni nu au reușit să voteze.
Alegătorii l-au mandatat pe noul președinte să realizeze debarcarea lui Ponta, dar și să contribuie la o soluție pentru respectarea dreptului constituțional de a alege. Iohannis și-a preluat mandatul pe 21 decembrie 2014, de la fostul președinte Traian Băsescu.
Ruptura cu Ponta
Cu toate acestea, în prima parte a mandatului, șeful statului a transmis un mesaj nuanțat: și-ar dori un alt guvern, dar va colabora „instituțional“ cu premierul Victor Ponta. Ruptura dintre preşedinte şi premier părea definitivă abia în luna iunie, când DNA a început urmărirea penală a lui Victor Ponta, pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit pe vremea când era avocat. Şeful statului nu avea însă pârghii pentru a-l înlătura din funcţie pe şeful Guvernului. Constituția prevede posibilitatea suspendării unui membru al Guvernului de către președinte doar dacă este urmărit penal pentru fapte comise în timpul mandatului. În aceste condiții, PNL, partidul care l-a sprijinit pe Iohannis în alegeri, a depus două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta, ambele eșuate (în 5 iunie și 21 septembrie). Liberalii nu au reușit să atragă de partea lor UNPR, partid de care depindea schimbarea majorității. Deși a purtat negocieri cu președintele Iohannis, și l-a sprijinit punctual în câteva cazuri, cum ar fi instalarea șefilor serviciilor secrete, Oprea a blocat dărâmarea Guvernului Ponta în Parlament.
Demisia lui Victor Ponta a venit abia la începutul lunii noiembrie, după ce a fost cerută de zeci de mii de români ieşiţi în stradă în urma tragediei de la clubul Colectiv. Laurii debarcării au fost luați de președintele PSD, Liviu Dragnea, care s-a grăbit să anunțe primul demisia lui Ponta, pentru a-i bloca orice posibilitate de răzgânidre. Manifestațiile de stradă au schimbat și agenda președintelui. Consultările de la Cotroceni, pentru formarea unui nou Executiv, au inclus în premieră și discuții cu reprezentanții societății civile, pe lângă cele cu partidele politice. Chiar dacă a afirmat, pe parcursul lui 2015, că vrea un guvern PNL, condus de Cătălin Predoiu, Iohannis a nominalizat un tehnocrat, pe Dacian Cioloș.
Cum a continuat anticorupția
O altă promisiune a președintelui Klaus Iohannis este continuarea luptei anti-corupție. La acest capitol, însă, șeful statului și-a pus deja semnătura pe o numire controversată, cea a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pe o perioadă de 3 ani. Presa i-a reproșat lui Horodniceanu că, în calitate de șef al DIICOT Iași, nu a monitorizat abuzurile primarului Gherghe Nechita, care au fost descoperite doar prin implicarea procurorilor de la București. Însă, această numire poate fi explicată prin necesitatea unui compromis – potrivit legii, decizia este a președintelui, dar propunerea vine de la ministrul Justiției, la acea vreme Robert Cazanciuc (PSD).
A doua zi după ce a fost ales preşedintele al României, Klaus Iohannis cerea Parlamentului să aprobe toate cererile pe care le primeşte din partea procurorilor. Iar liderii partidelor politice se declarau de acord. După două luni aleşii au uitat de promisiune. Pentru mai multe cereri de ridicare a imunităţii votul a fost negativ, inclusiv cea care îl viza pe Victor Ponta. Sigur, și aici există explicația potrivit căreia cele mai multe blocaje au fost provocate de alianța PSD-UNPR-ALDE, vezi cazurile Victor Ponta, Dan Șova sau Elena Udrea. Însă, nici PNL, partidul din care provine Klaus Iohannis, nu a avut o atitudine consecventă. O parte a liberalilor au pus umărul la salvarea lui Varujan Vosganian sau a lui Cătălin Teodorescu. Cu toate acestea, președintele a folosit pârghiile pe care le are: de exemplu a sesizat Curtea Constituțională în cazul Șova.
Codul fiscal și pensiile speciale
Pe de altă parte, România are o lege a votului prin corespondență, o altă solicitare majoră a celor care l-au votat pe Klaus Iohannis. Parlamentul dominat de PSD a amânat, timp de un an de zile, dezbaterile și a votat, pe ultima sută de metri un proiect cu destule semne de întrebare. Votul prin corespondență se va aplica doar la alegerile parlamentare nu și la cele prezidențiale, europarlamentare, locale sau la referendum. A fost eliminată posibilitatea înscrierii online pentru a vota prin corespondență. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că legea privind votul prin corespondenţă nu este “perfectă“ şi poate fi îmbunătăţită, însă esenţial este faptul că ea există şi a venit la timp.
În decurs de un an, Klaus Iohannis a refuzat să promulge mai multe proiecte importante precum Codul Fiscal sau legea care acordă pensii speciale aleşilor.
În cazul Codului Fiscal, șeful statului a invocat atenționările lansate de guvernatorul BNR Mugur Isărescu și de președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, privind riscul depășirii deficitului bugetar. La începutul lunii septembrie, Parlamentul a votat un Cod Fiscal modificat față de prima variantă, în urma unor negocieri între Liviu Dragnea și liderii celorlalte partide politice. Parlamentarii au amânat cu un an de zile o parte dintre măsuri, tocmai pentru ca România să se încadreze în deficitul bugetar de 3%, convenit cu oficialii europeni. Atunci când a fost vorba de interese directe, însă, cum a fost cazul pensiilor speciale, parlamentarii au trecut peste obiecțiile președintelui.
Oamenii președintelui au preluat serviciile
Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a reușit schimbarea șefilor serviciilor secrete. Ambele funcții sunt, în prezent, ocupate de politicieni proveniți din PNL, apropiați de președinte: Eduard Hellvig a devenit noul șef al SRI în locul lui George Maior, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu a revenit în fruntea SIE, după ce postul fusese vacantat în 2014, prin demisia lui Teodor Meleșcanu. Social-democrații i-au repoșat lui Iohannis că a abandonat cutuma introdusă de fostul președinte Traian Băsescu, potrivit căreia unul dintre șefii serviciilor secrete să provină din Opoziție. Adepții președintelui au ripostat, invocând faptul că, la momentul anunțării celor două propuneri guvernarea era deținută de PSD, prin Victor Ponta.
Relație complicată cu PNL
Klaus Iohannis are o relație specială cu partidul din care provine, PNL, chiar dacă modelul său este diferit de cel al lui Ion Iliescu sau Traian Băsescu, care s-au implicat, pe față, în viața internă a PSD sau PD, devenit PDL. Iohannis nu a fost prezent la nici o ședință a PNL de când a fost ales președinte, dar a fost în spatele unor decizii importante. Liberalii susțin, neoficial, că sprijinul său a fost decisiv pentru alegerea Alinei Gorghiu, drept copreședinte PNL, în dauna lui Ludovic Orban, după ce Iohannis a devenit președintele României.
Dacă atunci a fost un sprijin neoficial, în cazul lui Cristian Bușoi, desemnat candidat la Primăria Capitalei, implicarea a fost pe față. Iohannis l-a luat pe Bușoi într-o vizită prin București, cu o zi înainte ca liberalii din Capitală să aleagă între acesta și Ludovic Orban. Pe de altă parte, o parte dintre liberali nu au fost mulțumiți de faptul că președintele a desemnat un guvern de tehnocrați și nu unul politic, în care premierul să provină de la PNL. Potrivit scenariilor care circulă în PNL, dacă premierul își va păstra cota de popularitate până la alegerile parlamentare din noiembrie, Iohannis fie va forma un nou partid, cu Cioloș în frunte, fie va încerca să îl instaleze în fruntea PNL.
Politică externă: criza refugiaților, piatra de încercare
În planul politicii externe, cea mai importantă piatră de încercare a anului 2015 a fost criza refugiaților. Poziția șefului statului a ridicat semne de întrebare, Iohannis fiind criticat de analiști pentru că ar supune România riscului izolării, opunându-se cotelor obligatorii pentru refugiați, propusă de Germania și susținută de majoritatea țărilor UE importante. În cele din urmă, președintele a făcut un pas înapoi: deși inițial afirmase că România nu poate primi mai mult de 1.785 de refugiați, a revenit și a spus că țara noastră poate gestiona 4.837 de imigranți, cât au decis oficialii europeni.
Președintele a fost cel care a reprezentat România la Consiliul European, pe baza deciziei CCR, cu toate că fostul premier Victor Ponta i-a contestat acest drept. În schimb, Iohannis l-a desemnat pe Cioloș să participe la primul Consiliul European de după schimbarea de guvern.
Politica externă a fost marcată și de o serie de întâlniri importante. În februarie, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Franței, François Hollande, și cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, solicitând sprijin pentru aderarea la spaţiul Schengen. În septembrie, Klaus Iohannis a mers în SUA, unde a participat la sesiunea Adunării Generale a ONU. El s-a întâlnit cu vicepreședintele Joe Biden, cu care a discutat despre Parteneriatul strategic SUA-România, convenind să întărească latura economică. Cea mai recentă întâlnire cu un lider al unei țări de calibru a fost provocată de vizita la București a premierului britanic David Cameron, care a căutat sprijin în mai multe țări, pentru schimbarea relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a spus, ieri, în discursul din Parlament, că România s-a aflat în ultimii ani într-o “oarecare izolare“ pe plan extern, din motive pe care spune că nu vrea să le comenteze, însă a încercat să schimbe acest lucru prin “dinamica“ acţiunilor sale în afara graniţelor.
Discurs în Parlament: lecțiile lui 2015, prioritățile lui 2016
Tragedia din Clubul Colectiv şi schimbarea pe care românii au impus-o politicienilor sunt cele „două lecţii“ din 2015 despre care preşedintele Klaus Iohannis a vorbit în Parlament, unde și-a prezentat bilanțul la un an de la preluarea mandatului. Șeful statului a spus că și-a dorit ca 2015 sa fie anul recâștigării normalității, arătând că în doar un an a devenit un lucru firesc să existe consultări președinte- partide- societate civilă.
„Unii s-au întrebat de cce nu reacţionez la orice subiect, de ce nu răspund la atacuri cu aceeaşi monedă. Sper că onorând promisiunea de a face politică altfel, am dat răspuns şi acestor întrebări“, a mai afirmat șeful statului. Președintele Klaus Iohannis a mai afirmat, în plenul Parlamentului, că “cea mai tragică lecție a anului 2015 se numește Colectiv“, arătând că aceasta a scos la iveală problemele multor sisteme, iar „corupția ucide“ este „concluzia dură“.
Șeful statului consideră că reconstrucţia încrederii în clasa politică este marea miză a anului 2016, fiind nevoie de o schimbare profundă, în condiţiile în care între politic şi societate nu e voie să existe o prăpastie. Preşedintele a transmis și un mesaj către Cabinetul Cioloș, afirmând că aşteaptă de la acesta o „guvernare responsabilă“, inclusiv privind banii publici, dar şi creştere economică reală, care să se simtă în buzunarele cetăţenilor, şi nu doar „statistică“.
Preşedintele a avut şi un mesaj către parlamentari, cărora le-a mulţumit pentru deciziile luate asupra unor legi importante trimise spre reexaminare, precum Codul Fiscal, dar s-a arătat şi nemulţumit de lipsa dezbaterilor pe anumite proiecte de lege, precum şi de lipsa „rigorii“în tratarea deciziilor Curţii Constituţionale. Șeful statului vrea ca noul proiect de ţară pe care factorii politici şi societatea civilă trebuie să şi-l asume trebuie să fie „România educată“ urmând ca în 2016 să aibă loc o „dezbatere așezată și consistentă“ asupra viitorului acestui domeniu în România. Iohannis a spus că în 2016 va avea în atenţie sănătatea şi educaţie, două domenii „cruciale“ pentru viitorul România.
Cea mai tragică lecţie a anului 2015 se numeşte Colectiv, evenimentul care a îndurerat o naţiune întreagă şi care a scos la iveală problemele multor sisteme, perpetuate de ani de zile, pe care am ajuns să le tolerăm. Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării. Cea mai dură concluzie este aceea că pur şi simplu corupţia ucide, că se pot pierde vieţi nevinovate dacă nu respectăm legi şi reguli şi dacă noi, ca societate, închidem ochii la nerespectarea lor.“ Klaus Iohannis, președintele României
