Rata foarte mare de confirmare a constatărilor Agenției Naționale de Integritate, de aproape 90% în mai, arată, încă o dată, cât de „fondate“ sunt acuzele politicienilor care încearcă să minimalizeze rolul Agenției și spun că ar fi un instrument de luptă politică.
În perioada martie-aprilie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat dreptate ANI în șapte conflicte de interese administrative și 11 cazuri de incompatibilitate. „Victime“ au căzut opt consilieri județeni sau locali, șase primari și viceprimari, un director executiv și un funcționar public cu statut special. Aceștia nu vor mai putea, potrivit legii, să exercite o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.
Potrivit ANI, rata de confirmare a cazurilor instrumentate de Agenție ar fi, la nivelul lunii mai, de 92,2% în cauzele de incompatibilitate și, respectiv, 89,3% în cauzele referitoare la conflictele de interese.
Trebuie precizat că deciziile pronunțate acum de Curtea Supremă vin la aproape doi ani de la constatarea incompatiblității sau a conflictului de interese (procesele verbale ale ANI datează de la sfârșitul anului 2011 – prima jumătate a anului 2012).
Sute de incompatibilități și conflicte de interese
De la înființarea ANI și până în martie 2014, instanțele au pronunțat cinci decizii de confiscare a averii cu caracter nejustificat și au rămas definitive 332 de incompatibilități și 45 de conflicte de interese administrative (rămânerea definitivă s-a produs fie prin decizie a instanțelor, fie prin necontestarea raportului de evaluare întocmit de Agenție).
În ceea ce privește averile confiscate, este vorba de un fost prefect (Alexandru Simionovici, prefect de Botoșani în perioada 1996-2000), de un fost director al RADET (Gheorghe Dabela, condamnat definitiv, în noiembrie 2013, la trei ani de închisoare cu executare), de doi agenți de poliție implicați în cazul „Fabrica de permise auto“ (doar de la aceștia a fost virată la bugetul de stat suma de circa 1,1 milioane euro, potrivit ANI), precum și de un manager al societății care administrează imobilele aflate în proprietatea Primăriei Brașov.
Cât despre cele 332 incompatibilități rămase definitive (până în martie 2014), grosul îl reprezintă aleșii locali: 215 la număr. Sunt însă și șapte deputați și trei senatori pe listă. Dintre aceștia îi amintim pe Sergiu Andon (PC), Mircea Diaconu (PNL) și Aurel Nechita (PSD), care și-au pierdut deja mandatele de parlamentar. Alți doi aleși cu decizii definitive de incompatibilitate, senatorul PNL Akos-Daniel Mora și deputatul PDL Ștefan Stoica, au refuzat să renunțe la mandat și nici colegii nu s-au grăbit să-i forțeze, gândindu-se, probabil, că dacă toți incompatibilii din Parlament își vor pierde mandatul se vor rări substanțial rândurile. Reamintim că, nu mai departe de luna martie 2014, ANI a anunțat că 32 de parlamentari sunt incompatibili, în cazul a patru dintre ei fiind sesizați și procurorii. Și situația acestora va fi clarificată, în cele din urmă, în instanță.
Ce spun partenerii europeni
În fiecare raport de țară publicat de Comisia Europeană în ultimii ani, Agenția s-a numărat, alături de DNA, în categoria instituțiilor care „au înregistrat succese semnificative“. „Deciziile ANI sunt deseori atacate în instanță, însă statistic rezultă că instanțele au confirmat concluziile ANI în peste 80 % din acțiunile introduse împotriva unor decizii ale ANI“, se arată, de pildă, în Raportul CE din ianuarie 2014.
Un raport independent Deloitte remarca la rândul său, în 2012, că ANI este percepută ca un model de bună practică la nivel internațional, atât pentru statele în curs de dezvoltare, cât și pentru democrațiile consolidate.
