22.4 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSportTariceanu sustine ca propunerile sale au fost doar "partial" acceptate

Tariceanu sustine ca propunerile sale au fost doar „partial” acceptate

Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ieri, inainte de intrunirea CSAT, ca sustine conditionat Strategia de Securitate Nationala si legile sigurantei nationale. Seful Executivului se opune introducerii referirii la „buna guvernare” in Strategia de Securitate Nationala. Insa lista prevederilor controversate nu se opreste aici. Potrivit legii, deciziile CSAT se iau prin consens. La finalul sedintei CSAT, premierul Tariceanu a tinut sa fie primul care ofera declaratii presei, inaintea presedintelui, si a afirmat ca obiectiile sale ar fi fost doar „partial incluse” in strategie.
Primul ministru Calin Popescu Tariceanu a pus conditii pentru sustinerea Strategiei de Securitate Nationale si a legilor sigurantei nationale. Inainte de sedinta CSAT de ieri, a explicat ca isi doreste acceptarea amendamentelor sale. „Pe baza observatiilor pe care le-am trimis, si care sper sa fie luate in seama, in principiu declar ca sunt de acord cu aprobarea documentului, pentru ca presedintele sa isi poata indeplini obligatia constitutionala de a-l prezenta in fata Parlamentului. Dar, subliniez, am o serie de observatii de care doresc sa se tina seama si, cu aceasta conditie, voi fi de acord cu aprobarea documentului”, a afirmat premierul. Tariceanu a sustinut ca observatiile pe care le-a facut se bazeaza pe o serie de argumente: „Nu am nici cel mai mic interes sa intarzii aplicarea acestui document. Interesul meu este sa facem un document cat mai bun, un document care sa tina cont de evolutia Romaniei din 1990 pana astazi si care sa fie calitativ mai bun decat cel din 2002”. Dupa care seful Executivului a anuntat ca nu face publice amendamentele decat dupa ce materialele vor intra in dezbaterea Parlamentului. „Avand in vedere ca este document cu caracter secret, observatiile le-am trimis, conform procedurilor, catre CSAT”.

Premierul nu vrea „buna guvernare” inclusa in strategie

Ca raspuns la o intrebare, Tariceanu a spus ca si-a exprimat unele puncte de vedere pe tema principiilor bunei guvernari, concept inclus in Strategia de Securitate (pentru ca strategia, spre deosebire de legile sigurantei, este publica). Primul ministru crede ca principiul bunei guvernari n-ar fi aplicabil Romaniei deoarece: „Nu este un concept european, este vorba de asa-numitul concept al bunei guvernari, care se adreseaza, in general, statelor din lumea a treia. Consider ca nu este aplicabil Romaniei care, daca ar avea probleme de buna guvernare, nu s-ar afla in situatia ca peste opt luni de zile sa fie primita in UE”. Premierul Tariceanu a dat curs astfel ingrijorarilor unor lideri liberali care au interpretat acest paragraf din strategie drept o portita pentru ca presedintele sa poata sanctiona Guvernul.

Neintelegeri raman…

La finalul sedintei CSAT, Tariceanu a afirmat ca, in afara de el, mai multi membri CSAT au formulat „obiectii”. Potrivit lui Tariceanu, aceste obiectii ar fi fost „partial incluse” in documentele finale care urmau sa fie facute publice. Tariceanu a repetat ca prevederea referitoare la buna guvernare „nu se justifica deloc in strategie” pentru ca strategia ar trebui sa corespunda normelor Uniunii Europene. Totusi, Tariceanu nu a spus clar ce obiectii au fost pana la urma incluse: „Obiectiile vor fi analizate si sper sa se regaseasca in documenul final”, dar a afirmat ca sunt deosebiri de nuante. Premierul a anuntat ca patru dintre proiectele privind siguranta nationala, reformulate, vor fi afisate pe site-ul Palatului Cotroceni.

Ce se va intampla cu superofiterii SRI?

Neintelegerile dintre cele doua Palate au fost serioase in ultimele doua luni. Strategia de Securitate Nationala si pachetul de sase legi privind siguranta nationala au generat numeroase controverse in lumea politica si in societatea civila, mai ales ca nu au fost facute publice. Printre propunerile discutate in CSAT pe 13 februarie si contestate de liberali se numara aceea potrivit careia agentii serviciilor secrete sa poata efectua perchezitii, acte premergatoare urmaririi penale, dar si actiuni de prindere si predare a faptuitorilor. Potrivit legii privind functionarea SRI, de aceste actiuni ar fi urmat sa se ocupe "ofiteri anume desemnati si specializati”. Proiectul facea referire si la faptul ca agentii SRI ar putea sa efectueze flagrante ei insisi. Un alt proiect din pachet, cel privind statutul ofiterilor de informatii, avea o serie de privilegii pentru angajatii acestor institutii. Ofiterii de informatii urma sa fie exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca, prin exercitarea atributiilor de serviciu, "in limitele legii”, au cauzat vatamari unor persoane ori le-au prejudiciat patrimoniul. Pe baza acestui statut, ofiterii de informatii capatau imunitate. Ei nu vor putea fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara avizul sefului serviciului din care fac parte. Alte propuneri controversate se regaseau in proiectul privind managementul crizelor. Se propunea ca dreptul la viata privata, la inviolabilitatea domiciliului sau dreptul de proprietate ar putea fi suspendate in situatii de criza. Ar putea fi, de asemenea, suspendate dreptul la libera circulatie, la intruniri, dreptul la greva si dreptul la secretul corespondentei.
Presedintele Traian Basescu afirmase in cursul unei emisiuni televizate, duminica, faptul ca prevederile din legile sigurantei nationale conform carora SRI ar putea efectua „cercetari premergatoare urmaririi penale” sunt preluate din Codul penal, care stipuleaza ca informatiile administrate de SRI in domenii specifice sunt „probe” in instanta. „Acum SRI are obligatia de a da informatii, iar informatia nu poate fi considerata proba. Daca te uiti in Codul penal, vezi ca probele adunate de SRI pot fi probe premergatoare in instanta, pe domenii care tin de competenta SRI: terorism, marea criminalitate economica”, a spus Traian Basescu.

Primul ministru a cerut predarea cartotecilor catre CNSAS

Premierul Calin Popescu Tariceanu a cerut, ieri, CSAT sa aprobe ca SRI si SIE sa predea CNSAS cartotecile si microfilmele pentru arhivele deja transferate Consiliului. „Toata aceasta arhiva nu serveste practic la nimic, pentru ca ea nu poate fi cercetata fara a avea la dispozitie aceste elemente”, a spus Tariceanu. Seful Executivului a facut aceasta declaratie la Palatul Victoria, inaintea participarii la reuniunea CSAT.
Solicitarea primului-ministru a venit dupa ce o serie de membri ai Colegiului au explicat ca nu pot lucra fara cartoteci. Problema a fost semnalata de Constatin Ticu Dumitrescu, care a atras atentia ca imensa arhiva predata de SRI si dusa in depozitele de la Popesti-Leordeni nu poate fi decriptata fara cartoteci. Situatia a fost reclamata si de presedintele CNSAS, Claudiu Secasiu. El a precizat ca din aceasta cauza Colegiul nu poate lucra pe aproape jumatate din dosare. Claudiu Secasiu a spus ca pentru 45% dintre dosarele predate de SRI nu poate face nimic, pentru ca nu exista date de identificare a persoanelor. Raspunsul directorului SRI a lasat in aer rezolvarea problemei. Fara a preciza daca exista sau nu la SRI astfel de cartoteci sau de ce nu au fost predate, Timofte a spus doar ca va discuta subiectul cu conducerea CNSAS la prima intalnire.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă