Deputatul PNL Călin Popescu Tăriceanu a prezentat un set de 22 măsuri economice ca alternativă la reducerea veniturilor bugetarilor, printre care înscrierea BNR ca plătitor de impozit pe profit, dar a anticipat că premierul Boc nu le va folosi „pentru că prostul nu e prost destul până nu e şi fudul”, transmite NewsIn.
Liderul deputaţilor liberali, Călin Popescu Tăriceanu, a propus, marţi, îngheţarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor şi indemnizaţiilor primite de la stat, în locul diminuării acestora. El a prezentat o serie de măsuri care să acopere sumele de bani necesare, printre care înscrierea BNR ca plătitor de impozit pe profit, eliminarea drepturilor salariale în natură ale personalului din sectorul de apărare şi ordine publică şi desfiinţarea tuturor instituţiilor publice care au un număr de salariaţi mai mic de 100.
„Lista am făcut-o publică şi, dacă dl. Boc vrea să o folosească, ar fi foarte bine. Am anumite îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea lui de a înţelege că trebuie sa înveţe. (…) El e genul, ştiţi e o vorbă românească care spune că . Lui i se aplică foarte bine această zicală românească, din păcate în detrimentul României. (…)El, din fudulie nu o să vrea să le preia, pentru că nu sunt creaţia lui”, a comentat Tăriceanu.
Liberalul a adăugat că premierul „nu are un nivel de cunoştinţe minimale în domeniul economic care să-l ajute în această perioadă să adopte măsurile necesare pentru stoparea crizei şi nu are încredere în cei din jurul lui. „Până la urmă a trebuit ca Băsescu să preia conducerea operaţiunilor”, a mai spus fostul premier. El a susţinut că Executivul este „într-.o criză de autoritate” şi că „premierul s-a descalificat”, acesta fiind doar „un fel de ordonanţă a ofiţerului, care îl trimite <>”.
Tăriceanu a mai propus diminuarea numărului de consilieri de la Cancelaria preşedintelui şi de la cabinetul premierului, micşorarea numărului de consilieri din cabinetele miniştrilor şi ale preşedinţilor de autorităţi publice la maxim trei, desfiinţarea cabinetului demnitarului la nivelul secretarilor de stat şi de la nivelul funcţiilor ce sunt echivalente ministrului şi secretarului de stat, de la nivelul preşedintelui consiliului judeţean, prefectului şi altor conducători, desfiinţarea corpului de inspectori guvernamentali din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care se ridica la 150 inspectori în 2009.
De asemenea, liberalul a susţinut ideea ca deţinătorii de telefoane mobile de serviciu, indiferent de funcţie, să plătească costul convorbirilor. El a mai propus reducerea cu 50% a cheltuielilor cu transportul în interesul serviciului; şi tot cu 50 % a cheltuielilor cu deplasările în străinătate. În plus, deputatul PNL a propus mărirea normativului de personal pentru crearea unui post de şef de birou, serviciu, director, având în vedere că acesta, în prezent, este foarte mic.
Tăriceanu a susţinut şi diminuarea numărului de autoturisme puse la dispoziţia conducătorilor de instituţii şi reducerea normei de combustibil lunar cu 75% din costul actual, dar şi reducerea numărului de adjuncţi ai conducătorilor instituţiilor publice la maximum unu-doi, în funcţie de mărimea instituţiei.
Printre măsurile enunţate de Tăriceanu se numără şi desfiinţarea cheltuielilor privind reclama, publicitatea, protocolul şi reprezentarea, interzicerea achiziţionării de sedii pentru instituţii, analizarea veniturilor bugetare ce provin din concesiuni şi închirieri.
Liberalul a propus înscrierea Băncii Naţionale a României ca plătitor de impozit pe profit, sau chiar ca plătitor la buget al întregului profit pe care-l realizează, urmând ca acesta să fie utilizat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Alte măsuri vizează întărirea exigenţei în ceea ce priveşte valorificarea bunurilor instituţiilor publice; introducerea impozitului pe onorariul pe care-l primesc impresarii; impozitarea tranzacţiilor cu drepturile federative asupra prestaţiilor sportivilor; reanalizarea şi reevaluarea redevenţelor încasate din concesionarea şi închirierea pajiştilor montane, a arealelor de vânătoare şi de distracţie, impozitarea câştigurilor obţinute de unităţile de cult, având în vedere sumele consistente care se alocă sub diferitele forme de la bugete acestora (pentru salarii, pentru construcţii, reparaţii, reabilitări etc.).
