Comparând numărul de puncte obţinut de câştigătoarea grupei şi de ultima clasată, golaverajul acestor echipe, procentul meciurilor foarte dezechilibrate, încheiate la diferenţă de cel puţin trei goluri, sau relaţia dintre cotele la pariuri şi rezultate, se constată că echilibrul competitiv şi imprevizibilitatea meciurilor n-au făcut decât să scadă după ce noua formulă a competiţiei a fost introdusă în sezonul 2003-2004.
În ce priveşte punctele, primele clasate obţin din ce în ce mai multe (de la o medie de 2,11 pe meci în perioada 2003-2006 la 2,26 în 2015-2018), iar ultimele clasate, din ce în ce mai puţine (de la 0,56 la 0,45 în aceleaşi perioade).
Primele clasate încheie grupele cu un golaveraj din ce în ce mai bun (de la +6,38 la +8,91), lucrurile stând exact invers cu ultimele clasate (de la -6,72 la -9,06).
Alte semne ale diminuării echilibrului competitiv: diferenţa medie de goluri în meciurile din grupe nu încetează să crească (de la 1,39 goluri în 2003-2006 la 1,64 în 2015-2018), cum creşte şi procentul meciurilor care se termină la cel puţin trei goluri diferenţă (de la 16,9% la 22,9%; 20,8 % în acest sezon).
Reformele introduse în 2008 şi 2018, care au pariat pe o reechilibrare competitivă, garantând mai multe locuri (trei, apoi patru) celor mai puternice campionate, “nu au fost încununate de succes ţinând cont de amploarea decalajelor economice existente, inclusiv în interiorul acestor campionate”, comentează cercetătorii elveţieni.
“Confruntată cu presiuni multiple, UEFA este astăzi într-un impas”, se arată în studiu, înainte de a propune un nou format, cu mai puţine echipe şi o redistribuire financiară mai favorabilă cluburilor care iau parte la alte competiţii europene.
