“Dar, Gica, tu nu ne-ai oferit nimic” – aceasta a fost fraza care i-a bulversat pe unii dintre cei care au vazut “spectacolul” oferit de doi dintre cei care fac parte din asa-zisa “generatie de aur” a fotbalului romanesc, Ionut Lupescu si Florin Prunea, in cadrul unor “negocieri” in direct purtate cu Gica Popescu in emisiunea colegului nostru Ovidiu Ioanitoaia, “Recursul etapei”.
Nu a fost un recurs la etapa, ci unul la memorie, Lupescu si Prunea facandu-ne sa ne intrebam ce cauta acolo si cum de au ajuns sa fie atat de “disputati”, ca si cum victoria in alegerile pentru postul de presedinte al FRF ar depinde de unul dintre ei. Ne-a ramas un gust amar, ne-am gandit la Dumitru Dragomir si la “zicerea” sa de dupa Comitetul Executiv al FRF, unde a fost debarcat Craciunescu: “O tiganie!”. E valabila si acum, unde se ofera si se cer posturi la Federatie, unde trecutul e cumparat cu functii, iar numele cu promisiuni.
Pe Prunea amintirile nu-l chinuiesc
Ionut Lupescu si Florin Prunea nu au fost ca Gica Hagi, nici ca Gica Popescu, Sabau, Dan Petrescu, Raducioiu, Ilie Dumitrescu sau Adrian Ilie, dar prin munca lor de jucatori au ajuns sa faca parte dintr-un restrans grup intitulat “generatia de aur”, fotbalisti care au jucat la cel putin trei turnee finale, mondiale (1990, 1994, 1998) sau europene (1996, 2000). Sunt aproape singuri pe o parte a “baricadei”, cea care s-a lipit acum de Mircea Sandu, si au inceput sa spuna ca “generatia de aur” nu a existat, ca au fost sute de jucatori mai buni, ca de fapt nu are rost acel “aur” din moment ce nu s-a castigat nimic. De acord, dar portarul Prunea ar trebui sa isi aminteasca faptul ca drumul spre aur sau alta medalie a fost taiat in 1994 tocmai in urma unei “interventii” personale din meciul cu Suedia si, cel putin atunci cand se discuta acest subiect, ar trebui sa taca. De acord si cu faptul ca au fost, poate, zeci sau sute de fotbalisti care prin talent ar fi putut face parte din “generatia de aur”, numai ca acestia nu au realizat nimic din performantele generatiei lui Hagi. Timp de 52 de ani, Romania a obtinut o calificare la Mondiale (1970) si una la Europene (1984), performante care nu se compara cu cele cinci calificari in 10 ani, 1990-2000! Din acest punct de vedere, da, e “generatie de aur”!
“Blat” cu conducerea
Interesanta “curba” pe care Lupescu si Prunea au “emanat-o” in ultimii ani. In decembrie 2002, sindicatul din care fac parte, AFAN, manifesta in strada impotriva lui Dragomir si Sandu, cerandu-le demisia. Acum cei doi se afla in aceeasi tabara cu Mircea Sandu, Nasu' anuntand faptul ca va semna o intelegere cu sindicatul, dar numai dupa ce va iesi din nou presedintele FRF. Altfel spus, un alt fel de mita…, ma ajutati sa ies presedinte, semnam, nu ies… va descurcati cu Gica Popescu. Despre AFAN am mai scris si ne-am facut de multe ori publice indoielile privind credibilitatea sa, fie si prin simplul fapt ca acela care a stat la baza infiintarii sale si il dirijeaza si acum nu este un fost fotbalist, antrenor, presedinte de club, arbitru sau orice vreti, o persoana angrenata in fotbal, ci patronul unui restaurant, Alex Radulescu, un om a carui legatura cu fotbalul este aceea ca in locatia sa au mancat fotbalisti. Nu avem nimic cu el sau meseria sa, pe care, probabil, o face foarte bine din moment ce-i merge afacerea, ci ne intrebam cum de atatia ani nimeni nu a incercat sa dea sindicatul fotbalistilor pe mana acestora, cum de au acceptat Lupescu sau Prunea sau alti jucatori cu nume sa fie dirijati de pe margine…
Pe nici un drum
Dupa ce a terminat cariera de jucator, Ionut Lupescu a ales sa ramana in fotbal, incercand sa devina antrenor. Din pacate insa cele doua experiente avute au fost mai mult decat nereusite. Desi semnase pentru trei ani si jumatate, a ramas la Bacau numai sase luni, salvandu-se de la retrogradare la finalul unui meci “cu cantec” (2-2 la Galati in ultima etapa), iar despre “etapa Brasov” sunt si mai putine de zis pentru ca a functionat sub Tampa jumatate de tur lasand echipa la retrogradare… Probabil ca ambele experiente i-au ajuns pentru ca de ceva vreme nu l-am mai gasit pe nici o banca tehnica, nici in conducerea vreunui club si nici prea activ in sindicat.
Pur si simplu disperat pentru a ramane la putere, Mircea Sandu i-a oferit functia de director tehnic in Federatie, bineinteles daca va castiga un nou mandat. Mircea Sandu nu l-a dorit insa in mod special pe Ionut Lupescu, ci pe cineva din “generatia de aur” cu care sa se “mandreasca” dandu-l ca exemplu: “Iata, nu toti sunt impotriva mea, Lupescu si Prunea imi sunt alaturi!”. Mircea Sandu a vrut un simbol si probabil ca-l va avea. Lupescu si Prunea au vrut functii si le asteapta.
