0.2 C
București
joi, 9 decembrie 2021
AcasăSportȘi Inspecția Judiciară se întoarce împotriva lui Tudorel Toader: Proiectul Ministerului Justiției...

Și Inspecția Judiciară se întoarce împotriva lui Tudorel Toader: Proiectul Ministerului Justiției nu asigură autonomia instituțională

Proiectul care prevede modificarea Legilor Justiției este în contradicție cu necesitatea asigurării autonomiei instituționale a Inspecției Judiciare, a declarat joi, purtătorul de cuvânt al IJ, Alin Alexandru, pentru Agerpres.

„Conducerea Inspecției Judiciare atrage atenția asupra faptului că simpla independență operațională, pe care legea o prevede și în acest moment, nu trebuie confundată cu autonomia instituțională, la care ministrul Justiției a făcut referire ca alternativă la trecerea IJ în cadrul Ministerului Justiției. În acest context, proiectul de lege dat publicității ieri este în contradicție cu pozițiile noastre publice și cu necesitatea asigurării autonomiei instituționale a Inspecției Judiciare", a precizat reprezentantul Inspecției Judiciare.

Alin Alexandru susține că pentru realizarea eficientă a misiunii sale Inspecția Judiciară ar trebui să se bucure de independență față de orice altă entitate.



În 23 august, Inspecţia Judiciară s-a arătat dornică să i se subordoneze ministrului ALDE al Justiţiei, precizând că decizia este în acord cu necesitatea unei autonomii reale şi consolidarea independenţei faţă de CSM.

„Apreciem intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legat de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei", a spus purtătorul de cuvânt al IJ, Alin Alexandru.

Ce prevede proiectul

Potrivit proiectului de modificare a Legilor Justiției, publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, Inspecția Judiciară va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea".

„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură", se menționează în expunerea de motive.


Tudorel Toader a declarat, miercuri, că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei.

„În multe ţări, IJ este la MJ. (…) Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi, procurori", a spus Tudorel Toader.

El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi iar IJ are 70 de membri, care au un rol foarte important. „Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi, în acelaşi timp, asigurarea autonomiei, independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a susţinut ministrul Justiţiei.

Proiectul mai conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.

 VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ

De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)

Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.

„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.

(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.

(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.


 

Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de  acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie.

Cele mai citite

SUA vor să afle dacă Iranul este sincer privind programul nuclear

SUA au afirmat miercuri, în ajunul reluării negocierilor pentru salvarea acordului privind programul nuclear al Iranului, că vor stabili rapid dacă Iranul este în...

Transnistria 2021, politica anilor `30: violențe, tortură și șantaj

Transnistria în anul 2021 se comportă cu locuitorii din mica regiune dintre Basarabia și Ucraina ca și cum ar fi revenit la politica anilor...

Scandal cu salariile profesorilor

Pentru a acorda majorarările salariale de 16% din învățământ, amânate timp de doi ani, Guvernul are nevoie de aproximativ 3,8 miliarde lei, iar sindicaliștii...
Ultima oră
Pe aceeași temă