Primul Campionat Național de oină, surprins în scriptele vremii ca atare, sub denumirea respectivă, s-a consemnat în anul 1899. La data de 9 mai, în Grădina Cișmigiu din București, a fost amenajat un teren de oină pe care au evoluat selecționatele școlare, 18 la număr, care au participat la competiția respectivă. Printre ele amintim școlile secundare Gheorghe Șincai și Dimitrie Cantemir, precum și liceele Matei Basarab, Sfântul Sava, Gheorghe Lazăr, Mihai Viteazul sau Școala Normală de Institutori. Pe lângă aceste formații din București, alte școli de tradiție din provincie, din toate zonele istorice ale țării, și-au trimis reprezentanți la Campionatul Național de oină.
Prima campioană națională a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila, surprinsă în imaginea atașată. Brăilenii erau antrenați de către profesorul Radu Corbu, unul dintre cei care au participat la redactarea primelor forme scrise ale regulamentului jocului de oină.
Fără discuție, oina are ca punct de plecare școala românească. Însuși ministrul de resort din acea vreme, Spiru Haret, este cel care a impulsionat eforturile pentru oină, astfel că la 20 decembrie 1898 a apărut primul regulament tipărit.
FR Oină dorește reconstituirea campionatului de acum 120 de ani
Federația Română de Oină, for care are competență în ceea ce privește reglementarea și tutelarea activității oinistice în România, și-a propus ca anul acesta să reconstituie Campionatul Național disputat în Cișmigiul de la finele secolului XIX. Astfel, în măsura în care instituțiile școlare participante atunci mai există și își vor manifesta interesul, evenimentul poate fi încărcat de parfumul epocii, având o simbolistică aparte. Data, prima decadă a lunii mai, ar putea coincide și cu deschiderea oficială a sezonului. De regulă, în jurul datei calendaristice de 10 mai, la București are loc prima competiție oficială, Cupa Regelui.
Oina – trecut și prezent
Marele avânt al oinei s-a înregistrat după încheierea Celui De-al Doilea Război Mondial, jocul fiind introdus, la nivel de masă, în mediul rural și în cel militar. În prezent, grație eforturilor constante ale Federației Române de Oină și ale cluburilor afiliate, există activitate bogată la toate nivelurile (seniori, juniori, copii, feminin). Se lucrează intens pe latura internaționalizării oinei. În afara Republicii Moldova, țară care are, de asemenea, o federație națională, sunt destule alte țări, de pe aproape toate continentele, interesate de implementarea oinei sau a unor jocuri asemănătoare. S-a înființat de curând Asociația Europeană a Sporturilor Trradiționale, care dorește să unifice toate jocurile cu minge și baston, sub o formă universală. Se discută și despre prezența oinei la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Tokyo, din 2020.
Oina, ca sport național și valoare identitară românească, va fi susținută necondiționat și de către publicația noastră.
