Numele viitoarelor judeţe ar putea fi stabilite chiar de către consiliile judeţene care vor fi alese, pe noua formulă, la alegerile locale din iunie 2012. Propunerea a fost lansată de premierul Emil Boc, care a menţionat şi că angajarea răspunderii pe un proiect de lege în acest sens rămâne încă o posibilitate. „După ce se alege noul consiliu judeţean mai mare, pe aceste cinci judeţe actuale, el se adună şi stabileşte denumirea judeţului respectiv, iar noi doar o validăm prin hotărâre de guvern, la Bucureşti”, a explicat premierul la postul public de radio.
Anterior, la postul public de televiziune, şeful Executivului a reiterat argumentaţia potrivit căreia existenţa unor judeţe de mai mari dimensiuni ar ajuta România în procesul absorbţiei fondurilor europene: „Suntem printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu au această structură care să atragă direct fonduri de la UE. Eu la asta m-am referit, nu că ne cere UE. Uniunea Europeană se uită şi spune «sunteţi fraieri că nu fructificaţi avantajul pe care vi-l dăm, să aveţi judeţe mai mari, pentru ca ele singure să atragă bani europeni, să nu mai mergeţi prin mecanismul birocratic de la Bucureşti»”.
Tabăra Blaga nu vede cu ochi buni o nouă asumare
Deşi spun că reorganizarea administativă a ţării este necesară, apropiaţii fostului ministru de Interne Vasile Blaga, pierzători la Convenţia Naţională a PDL de la mijlocul lunii mai, se declară împotriva unei noi angajări a răspunderii. „Asumarea răspunderii, din punctul meu de vedere ca parlamentar, nu trebuie să devină o joacă. Prea des ne asumăm răspunderea. Sunt deputat al puterii şi o spun fără reţinere: este ruşinos pentru noi, ca putere, pentru că asumarea răspunderii, în anumite cazuri, în afară de viteza de care am nevoie să scot un act normativ mai înseamnă şi frica de faptul că nu poţi să-ţi asiguri o majoritate”, a declarat deputatul Cezar Preda. Împotriva unei noi asumări s-a exprimat, mai voalat însă, şi Vasile Blaga.
Premierul Emil Boc le-a răspuns acid că deciziile au fost luate, cu „o majoritate covârşitoare”, în Biroul Permanent Naţional al PDL, din care cei doi nu mai fac parte.
Opoziţia manifestată de tabăra Blaga nu face însă decât să alimenteze ideea că nici democrat-liberalii nu sunt tocmai fericiţi la perspectiva că-şi vor pierde din influenţa avută în teritoriu. În plus, la fel ca în cazul liderilor locali ai PSD şi PNL, cei ai PDL vor ajunge să se bată între ei când va fi vorba ca partidul să desemneze candidaţi pentru viitoarele consilii judeţene.
Secuii vorbesc de blocări de drumuri şi neplata impozitelor
Dacă UDMR insistă, cel puţin deocamdată, pe propria variantă de reorganizare (cea cu 16 regiuni), liderii Partidului Civic Maghiar (PCM) vorbesc de 12 regiuni, dintre care una să fie, bineînţeles, Ţinutul Secuiesc. Potrivit PCM, România ar trebui să fie împărţită în Moldova de Nord – Bucovina, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Banat, Partium (regiunea Crişurilor), Transilvania de Nord, Maramureş, Transilvania de Sud, Bucureşti şi Ţinutul Secuiesc. Delimitarea regiunilor ar urma să fie făcută prin negocieri politice, dar să fie consultată şi populaţia, „eventual prin referendum”.
În schimb, reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc se declară împotriva proiectului UDMR pe motiv că întregul judeţ Mureş ar urma să fie alipit judeţelor Covasna şi Harghita. „Nu sunt trei judeţe secuieşti, ci două judeţe şi jumătate. Regiunile nu se delimitează după bunul plac al politicienilor, ci după tradiţiile care există în România”, a declarat vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba. Potrivit unei scrisori semnate de liderul Consiliului, Izsak Balazs, secuii „trebuie să protesteze hotărât şi să se pregătească chiar şi la nesupunere civică”. Liderii CNS includ în această sintagmă neplata impozitelor, blocarea unor porţiuni de drum şi „multe alte forme de protest paşnice”.
De forme de protest au vorbit însă şi liderii Uniunii Social-Liberale, apreciind că ar fi „normală această exasperare” a minoritarilor vorbitori de limba maghiară. „Ne gândim la orice formă de protest, care nu implică violenţa. În condiţiile în care nu mai există nici dezbatere, nici vot, nici consultare, ne aflăm în faţa unui regim nedemocratic, de tip latino-american din anii ’70, în care un stăpân decide tot”, a declarat preşedintele PSD, Victor Ponta. La rândul său, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a arătat că nu s-ar impune acum reorganizarea administrativă a ţării şi că subiectul poate fi discutat în următorii cinci ani de zile.
